Furtună pe piaţa europeană a zahărului: Zeci de fabrici se închid, iar preţurile prăbuşite ameninţă securitatea alimentară a continentului

Europa riscă să intre într-o perioadă extrem de dificilă pe piaţa zahărului, pe măsură ce fenomenul închiderii fabricilor de profil se accelerează alarmant pe întreg continentul. Preţurile aflate în cădere liberă, costurile de producţie tot mai ridicate, concurenţa neloială a importurilor ieftine şi un consum intern în continuă scădere pun o presiune insuportabilă pe producătorii de sfeclă şi pe procesatori. Conform datelor din industrie, de la momentul eliminării cotelor de zahăr din Uniunea Europeană în anul 2017 şi până în prezent, nu mai puţin de 23 de fabrici şi-au închis porţile definitiv. Acest val de falimente a şters deja aproximativ o cincime din capacitatea totală de producţie a continentului, iar planurile de restructurare anunţate recent ridică semne de întrebare majore cu privire la viitorul acestei industrii vitale.

Prăbuşirea pieţei este alimentată de o acumulare masivă de stocuri, rezultată în urma unor recolte europene bune, coroborată cu o schimbare a comportamentului alimentar al populaţiei, care consumă tot mai puţin zahăr. Potrivit statisticilor Comisiei Europene, preţul angro al zahărului a suferit un declin abrupt, coborând de la 844 de euro pe tonă la doar 510 euro pe tonă în intervalul de doi ani care se încheie în martie 2026. Pentru procesatori, această depreciere se traduce printr-o anulare a rentabilităţii. Consecinţele nu au întârziat să apară: la începutul lunii februarie, gigantul Nordzucker a închis definitiv fabrica din Trenčianska Teplá, Slovacia. Planurile drastice ale companiei nu se opresc aici, vizând închiderea fabricii din Nakskov, Danemarca, la începutul anului 2027, renunţarea la rafinarea zahărului brut la Porkkala, în Finlanda, şi închiderea unităţii Cantley din Marea Britanie. În acelaşi timp, în Republica Cehă, marele producător Tereos TTD şi-a redus drastic investiţiile şi a avertizat că vor urma alte tăieri dacă preţurile nu îşi revin.

Dincolo de cifrele reci, producătorii europeni atrag atenţia că se confruntă cu o concurenţă acerbă din partea zahărului importat din ţări terţe, unde normele de mediu şi de producţie sunt mult mai relaxate şi, implicit, mai ieftine. Mai mult, închiderea unei fabrici provoacă un efect de domino pe plan local, distrugând practic agricultura regională bazată pe cultivarea sfeclei, fermierii rămânând fără posibilitatea de a-şi valorifica munca. Deşi astăzi abundenţa de zahăr menţine preţurile jos la raft, analiştii avertizează că se pregăteşte o criză majoră pe termen lung. Dacă industria internă va continua să se micşoreze, Europa va deveni dependentă de importuri. Astfel, în faţa unor viitoare recolte globale slabe sau a unor şocuri geopolitice, consumatorii europeni vor fi extrem de vulnerabili, riscând să plătească preţuri exorbitante pentru o resursă pe care astăzi o ignoră. (sursa stiripesurse.ro)