Abilitatea de găti hrana i-a ajutat pe oameni să se diferenţieze radical de alte primate, asigurându-le energia necesară pentru activităţi complexe, arată un nou studiu realizat la Harvard. Prepararea mâncării nu i-a ajutat pe strămoşii îndepărtaţi ai oamenilor doar să-şi economisească din timp, ci şi să-şi asigure eficient un aport caloric necesar dezvoltării cerebrale.
Cercetarea americanilor, bazată pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor şi calculele privitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruţi şi a oamenilor moderni, arată că primul care a făcut pasul decisiv într-ale bucătăriei a fost Homo erectus. Acesta, la fel ca şi Neandertalienii, îşi petreceau aproximativ 6,1%, respectiv 7% din timpul unei zile hrănindu-se. Folosirea uneltelor şi a focului în prepararea mâncării a dus nu numai la reducerea acestui timp, cât şi la modificări anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinţilor au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece cam la fel de mult timp ca şi primatele mari consumând calorii, adică 48% din intervalul activ al unei zile.
Cercetarea americanilor, bazată pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor şi calculele privitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruţi şi a oamenilor moderni, arată că primul care a făcut pasul decisiv într-ale bucătăriei a fost Homo erectus. Acesta, la fel ca şi Neandertalienii, îşi petreceau aproximativ 6,1%, respectiv 7% din timpul unei zile hrănindu-se. Folosirea uneltelor şi a focului în prepararea mâncării a dus nu numai la reducerea acestui timp, cât şi la modificări anatomice: masa corporală a crescut, iar dimensiunile dinţilor au scăzut. Dacă n-am fi descoperit gătitul, astăzi am petrece cam la fel de mult timp ca şi primatele mari consumând calorii, adică 48% din intervalul activ al unei zile.
