Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit marţi ca raportul la proiectul legii asistenţei sociale să fie depus de Comisia pentru muncă până pe 14 noiembrie.
"Legea asistenţei sociale intră în procedură normală. Termenul de depunere a amendamentelor este până în 11 noiembrie iar termenul de depunere a raportului, până în 14 noiembrie", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici. Acesta a arătat că acest proiect de lege va intra în plen cât mai repede, pentru că este necesar pentru bugetul pe anul 2012. El a precizat că la Biroul permanent nu a fost depusă nicio solicitare, astfel încât Comisia de muncă să lucreze marţi în paralel cu plenul.
La legea asistenţei sociale comisiile de administraţie şi de buget ale Camerei Deputaţilor sunt sesizate pentru avize iar Comisia de muncă trebuie să depună raportul în acest caz până pe 14 noiembrie. Proiectul legii asistenţei sociale a trecut luni de Senat prin adoptare tacită, termenul până la care Senatul îşi putea exprima un vot asupra acestui proiect, 3 noiembrie, fiind depăşit. Neînţelegerile dintre senatorii Puterii şi cei ai Opoziţiei privind amendamentele şi forma în care legea ar trebui transmisă Camerei Deputaţilor au reuşit să blocheze lucrările plenului Senatului mai bine de patru săptămâni. Proiectul legii asistenţei sociale a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului de 12 ori.
În expunerea de motive a proiectului de lege se precizează că, urmare a perioadei de tranziţie, „marcată de adâncirea sărăciei, înregistrată în anii 1993-2003”, evoluţia sistemului naţional de asistenţă socială s-a concentrat în principal pe măsurile de transfer financiar, materializate în prestaţii sociale de tipul alocaţiilor, ajutoarelor sociale şi indemnizaţiilor, care, „în fapt, pentru multe categorii de persoane, au constituit venituri de înlocuire a salariilor sau de completare a altor drepturi”. În documentul citat se arată că odată cu necesitatea implementării unui sistem eficient şi modern de asistenţă socială, după model european, s-au produs şi erori „atât conceptuale, cât şi instituţionale”, cum ar fi fragmentarea responsabilităţii între mai multe instituţii ale administraţiei publice centrale, precum şi diluarea rolului de coordonare al Ministerului Muncii, în contextul descentralizării unor responsabilităţi din domeniul asistenţei sociale către autorităţile locale.
„Această situaţie a condus la imposibilitatea monitorizării eficiente a impactului programelor de prestaţii şi servicii sociale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Astfel, scopul proiectului de lege este de a crea cadrul legal şi instituţional unitar şi coordonat prin care se stabilesc principiile şi regulile generale de acordare a măsurilor de asistenţă socială, precum şi criteriile de organizare şi funcţionare a sistemului în vederea asigurării condiţiilor adecvate pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenţei sociale.
Prin proiectul de lege se subliniază şi importanţa înfiinţării, pe lângă Ministerul Muncii, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, Inspecţia Socială şi Observatorul Social, a unui Institut Naţional de Evaluare a Dizabilităţii, instituţie ce ar urma să fie înfiinţată prin reorganizarea structurilor existente la nivelul Casei Naţionale pentru Plata Pensiilor şi la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
De asemenea, prin lege este instituită o nouă modalitate de stabilire a cuantumurilor şi nivelurilor beneficiilor sociale, respectiv prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă asupra indicatorului social de referinţă utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigurări de şomaj.
Beneficiile sociale susţinute din bugetul de stat vor putea fi solicitate de persoane care corespund criteriilor prin utilizarea unui „formular unic de cerere”. Astfel, dreptul la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu, la sesizarea autorităţilor competente. Beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale vor fi însă reglementate prin legi speciale, legea-cadru urmând să modifice alte 15 legi care reglementează domeniul.
În ceea ce priveşte numărul asistenţilor sociali, legea propune ca acesta să fie stabilit în raport cu numărul beneficiarilor măsurilor de asistenţă socială, respectiv un asistent social la 300 de asistaţi. Pe lângă personalul de specialitate din domeniu vor putea activa şi voluntari.
În categoria persoanelor care pot beneficia de asistenţă socială vor putea fi încadrate şi persoanele fără adăpost, care sunt astfel definite pentru prima dată într-o lege drept „categorie socială formată din persoane singure sau familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar, juridic sau din pricina unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitatea de a susţine o locuinţă în regim de închiriere sau sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de două luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu”.
Legea propune, totodată, şi încurajarea persoanelor care beneficiază de asistenţă socială să intre în câmpul muncii în termen cât mai scurt, refuzul unui loc de muncă, al participării de cursuri de formare şi calificare putând avea drept rezultat diminuarea cuantumului beneficiului de asistenţă socială sau chiar încetarea acestuia.
Legea, iniţiată de Guvern, are caracter organic iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.
