Posibila excludere a medicamentelor cu un preţ mai mic de 10 lei de pe lista farmaceuticelor compensate ar însemna o „taxă” în plus pentru pacienţi şi majorarea pe termen lung a cheltuielilor bugetare, susţine Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Replica Ministerul Sănătăţii: „comunicatul APMGR dezinformează opinia publică, lucru care poate genera panică în rândul populaţiei."
Totul a pornit de la o declaraţie recentă a lui Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii, potrivit căreia în România s-au cheltuit sume foarte mari pentru medicamentele ieftine şi pentru boli uşor tratabile, în vreme ce bolnavii cronic sunt trecuţi pe listele de aşteptare. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a decontat, anul trecut, 1,7 miliarde de lei (401 milioane euro) pentru medicamente cu un cost mai mic de 10 lei, în vreme ce bolnavii cronic sunt trecuţi pe liste de aşteptare. Ministrul a precizat că, în 2011, pentru expectorante, CNAS a decontat 20 milioane de euro, pentru antiinflamatorii – 10 milioane euro, iar pentru antispastice – 11 milioane euro. „Efectul imediat al excluderii medicamentelor cu preţuri sub 10 lei din lista de compensate va fi pe de o parte reducerea accesului la tratament pentru pacienţii cu venituri reduse, iar pe de altă parte majorarea pe termen mediu a cheltuielilor bugetare. Mai exact, pacienţii vor suporta costuri mai ridicate prin sistemul de coplată, iar statul va fi nevoit să deconteze medicamente mai scumpe”, a explicat Laurenţiu Mihai, directorul executiv al APMGR.
Impactul bugetar al medicamentelor compensate cu preţuri de sub 10 lei este unul redus, acestea reprezentând 11,4% din valoarea sumelor plătite de către stat pentru medicamente în primul semestru al anului curent, mai spune asociaţia, citând date ale companiei de cercetări şi analize de piaţă Cegedim. „Datele Cegedim arată că, în aceeaşi perioadă, medicamentele cu preţuri sub 10 lei au reprezentat 56,2% din volumul de medicamente cu reţeta medicală utilizate în România, ceea ce indică folosirea pe scară largă a acestora, în special de către populaţia cu venituri reduse. Concret, dacă în România se utilizează circa 400 milioane de cutii de medicamente cu prescripţie medicală, scoaterea din lista de compensare a produselor sub 10 lei ar presupune eliminarea de la decontare a mai mult de jumătate din acestea”, mai explica AMPGR într-un comunicat.
La rândul său, Ministerul Sănătăţii a transmis o precizare drept replică la comunicatul APMGR, potrivit căreia temerea asociaţiei nu este justificată. „Temerea cu privire la faptul că persoanele vulnerabile sau cele cu venituri reduse nu vor mai avea acces la medicamentele ieftine, dar cu risc medical crescut, este nejustificată, deoarece proiectul de lege (a sănătăţii – n.r.) prevede ca această categorie de persoane să primească, pe lângă pachetul de servicii de bază, care cuprinde servicii cu costuri mari, şi un pachet de servicii de sănătate din care fac parte şi medicamentele menţionate în comunicatul AMPGR”, potrivit MS.
Ce medicamente costă sub 10 lei? Datele Cegedim, citate de APMGR, arată că lista cu medicamentele cu preţuri de sub 10 lei cuprinde produse din mai multe categorii:
- peste jumătate (58,5%) din antibioticele cu reţetă medicală folosite în România (care reprezintă 11,6% din sumele decontate de CNAS pentru categoria antibioticelor);
- 43,5% din medicamentele pentru boli cardiovasculare cu reţetă (reprezintă 13,7% din valoarea decontată de CNAS pentru aceste afecţiuni);
- 51,4% din medicamentele pentru sistemul digestiv eliberate pe bază de reţetă medicală (12,5% din sumele decontate de CNAS pentru aceste boli);
- 70% din medicamentele cu prescripţie medicală utilizate în România pentru afecţiuni ale sistemului nervos au preţuri sub 10 lei şi reprezintă 13,9% din valoarea sumelor decontate pentru aceste boli;
- 80% din farmaceuticele cu reţetă folosite în România pentru afecţiuni reumatice au preţuri sub 10 lei şi reprezintă un sfert din valoarea sumelor decontate pentru aceste boli.
APMGR grupează companii farmaceutice prezente în România ce numără în portofoliu medicamente generice (echivalente cu medicamentele originale, dar mai ieftine).
Totul a pornit de la o declaraţie recentă a lui Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii, potrivit căreia în România s-au cheltuit sume foarte mari pentru medicamentele ieftine şi pentru boli uşor tratabile, în vreme ce bolnavii cronic sunt trecuţi pe listele de aşteptare. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a decontat, anul trecut, 1,7 miliarde de lei (401 milioane euro) pentru medicamente cu un cost mai mic de 10 lei, în vreme ce bolnavii cronic sunt trecuţi pe liste de aşteptare. Ministrul a precizat că, în 2011, pentru expectorante, CNAS a decontat 20 milioane de euro, pentru antiinflamatorii – 10 milioane euro, iar pentru antispastice – 11 milioane euro. „Efectul imediat al excluderii medicamentelor cu preţuri sub 10 lei din lista de compensate va fi pe de o parte reducerea accesului la tratament pentru pacienţii cu venituri reduse, iar pe de altă parte majorarea pe termen mediu a cheltuielilor bugetare. Mai exact, pacienţii vor suporta costuri mai ridicate prin sistemul de coplată, iar statul va fi nevoit să deconteze medicamente mai scumpe”, a explicat Laurenţiu Mihai, directorul executiv al APMGR.
Impactul bugetar al medicamentelor compensate cu preţuri de sub 10 lei este unul redus, acestea reprezentând 11,4% din valoarea sumelor plătite de către stat pentru medicamente în primul semestru al anului curent, mai spune asociaţia, citând date ale companiei de cercetări şi analize de piaţă Cegedim. „Datele Cegedim arată că, în aceeaşi perioadă, medicamentele cu preţuri sub 10 lei au reprezentat 56,2% din volumul de medicamente cu reţeta medicală utilizate în România, ceea ce indică folosirea pe scară largă a acestora, în special de către populaţia cu venituri reduse. Concret, dacă în România se utilizează circa 400 milioane de cutii de medicamente cu prescripţie medicală, scoaterea din lista de compensare a produselor sub 10 lei ar presupune eliminarea de la decontare a mai mult de jumătate din acestea”, mai explica AMPGR într-un comunicat.
La rândul său, Ministerul Sănătăţii a transmis o precizare drept replică la comunicatul APMGR, potrivit căreia temerea asociaţiei nu este justificată. „Temerea cu privire la faptul că persoanele vulnerabile sau cele cu venituri reduse nu vor mai avea acces la medicamentele ieftine, dar cu risc medical crescut, este nejustificată, deoarece proiectul de lege (a sănătăţii – n.r.) prevede ca această categorie de persoane să primească, pe lângă pachetul de servicii de bază, care cuprinde servicii cu costuri mari, şi un pachet de servicii de sănătate din care fac parte şi medicamentele menţionate în comunicatul AMPGR”, potrivit MS.
Ce medicamente costă sub 10 lei? Datele Cegedim, citate de APMGR, arată că lista cu medicamentele cu preţuri de sub 10 lei cuprinde produse din mai multe categorii:
- peste jumătate (58,5%) din antibioticele cu reţetă medicală folosite în România (care reprezintă 11,6% din sumele decontate de CNAS pentru categoria antibioticelor);
- 43,5% din medicamentele pentru boli cardiovasculare cu reţetă (reprezintă 13,7% din valoarea decontată de CNAS pentru aceste afecţiuni);
- 51,4% din medicamentele pentru sistemul digestiv eliberate pe bază de reţetă medicală (12,5% din sumele decontate de CNAS pentru aceste boli);
- 70% din medicamentele cu prescripţie medicală utilizate în România pentru afecţiuni ale sistemului nervos au preţuri sub 10 lei şi reprezintă 13,9% din valoarea sumelor decontate pentru aceste boli;
- 80% din farmaceuticele cu reţetă folosite în România pentru afecţiuni reumatice au preţuri sub 10 lei şi reprezintă un sfert din valoarea sumelor decontate pentru aceste boli.
APMGR grupează companii farmaceutice prezente în România ce numără în portofoliu medicamente generice (echivalente cu medicamentele originale, dar mai ieftine).
