Companiile multinaţionale plătesc taxe foarte mici, capitalul autohton nu este încurajat în Europa, iar paradisurile fiscale trebuie să respecte nişte standarde internaţionale, a declarat europarlamentarul Cătălin Ivan la seminarul "Protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene: Recuperarea banilor şi a bunurilor din ţările terţe în cazurile de fraudă fiscală". În opinia acestuia, offshore-urile vor trebui să respecte nişte standarde internaţionale, să intre în acorduri internaţionale şi să permită acces la informaţii.
"Tot mai multe offshore-uri sau paradisuri fiscale vor trebui să respecte nişte standarde internaţionale, să intre în acorduri internaţionale şi să ofere acces la informaţii. Nu este nimeni naiv să creadă că se va întâmpla mâine sau că marile bănci din Elveţia sau din alte zone ale lumii vor da acces foarte repede sau foarte uşor sau doar pentru că îi rugăm noi. Este nevoie de presiune internaţională, presiune inclusiv comercială din partea mai multor state în acelaşi timp, care să forţeze statele care au secret bancar să ridice acest secret bancar şi să dea acces la informaţii. Vorbim de spălarea banilor, de finanţarea terorismului, de fraudă fiscală, toate sunt procese internaţionale. Este nevoie de un efort global internaţional pentru ca aceste eforturi să aibă succes", a spus Ivan, la Bruxelles.
Potrivit europarlamentarului român, Europa se confruntă cu o creştere a populismului, naţionalismului şi euroscepticismului.
"Nu putem discuta despre lupta împotriva spălării banilor la nivel naţional, nici măcar la nivel european. Măcar pe intelligence se poate lucra mai bine la nivel european, astfel încât să ne putem culege mai bine informaţiile din aceste zone. Impactul asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene este imens. Europa se confruntă în această perioadă, în aceşti ani, cu o creştere a populismului şi naţionalismului, a euroscepticismului, tensiuni sociale în multe zone ale Europei, proiectul european este foarte des pus în discuţie şi foarte mulţi îi anunţă sfârşitul, deşi este clar că nu e cazul", a arătat Cătălin Ivan.
În altă ordine de idei, el a precizat că sunt foarte multe ţinte pe care UE şi le-a stabilit şi pe care nu le poate atinge, pentru că nu sunt fonduri.
"Vorbim de lupta împotriva sărăciei. Care luptă împotriva sărăciei când cei mai bogaţi 1% din populaţia Europei îşi duc averile în străinătate şi nu plătesc taxe şi impozite? Mai mult, fac profituri şi mai mari pe care nu le impozitează nimeni, în timp ce toată sarcina fiscală — taxele şi impozitele — cad în sarcina celorlalţi cu venituri mici şi medii, care trebuie să susţină un aparat administrativ foarte important, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. De aici, tensiunile din partea statelor membre care nu mai vor să dea bani la bugetul european sau vor să dea din ce în ce mai puţin. Acest motor care creează locuri de muncă, întreprinderile mici, capitalul autohton nu este încurajat, ba, dimpotrivă, este sufocat de taxe şi impozite pe care le plătesc, în timp ce, cei mari, companiile multinaţionale, plătesc taxe foarte mici. Asta nu este competiţie şi nu va duce la crearea de locuri de muncă", a punctat Ivan.
