Autorităţile de mediu româno-ucrainene din rezervaţia transfrontalieră Delta Dunării doresc să-şi coreleze demersurile începute în urmă cu mai mulţi ani pentru conservarea populaţiei de sturioni.
Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) România, Mălin Muşetescu, a declarat, pentru AGERPRES, că recent, la Odessa, sub egida WWF, a purtat discuţii cu autorităţile ucrainene pe tema protejării efectivelor de sturioni.
"Partea ucraineană doreşte să facă un centru de cercetare la Kilia. Noi avem centrul din Isaccea şi am venit cu ideea de a pune în comun datele privind sturionii, iar baza acestora să luăm măsurile de protecţie cele mai eficiente", a afirmat guvernatorul Muşetescu.
El a amintit că Ucraina protejează sturionii încă din anii 1990 şi a menţionat că piaţa de peşte din regiunea Odessa poate fi un model pentru amenajarea unor standuri şi în Tulcea.
"Măsurile de conservare pe care le luăm nu pot să aibă succes fără o monitorizare strictă atât în Marea Neagră, unde probabil avem pierderile cele mai mari, cât şi pe Dunăre. Acordul transfrontalier încheiat între autorităţile tulcene şi cele din regiunea Odessa este binevenit, pentru că putem fi coerenţi", a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.
Staţia de monitorizare a peştilor migratori din Isaccea, judeţul Tulcea, a fost amenajată în urmă cu mai mulţi ani în vederea monitorizării populaţiilor de sturioni care urcă pe Dunăre în perioada de reproducere. De-a lungul timpului, staţia s-a degradat, iar Administraţia RBDD doreşte să atragă fonduri structurale de un milion de euro pentru modernizarea ei.
Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăşi la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost consideraţi, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de peşti. Dovezile scrise ale acestui fapt datează de pe timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare, savantul român Grigore Antipa, la începutul secolului al XIX-lea, atrăgând atenţia asupra acestor specii din punct de vedere ştiinţific.
De-a lungul timpului, populaţia speciilor de sturioni s-a redus dramatic, din cauza exploatării excesive şi a barajelor ridicate pe Dunăre.
România a interzis în anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, capturarea sturionilor în Dunăre şi în apele teritoriale ale Mării Negre, iar anul trecut prohibiţia totală la sturioni a fost extinsă pentru încă cinci ani.
Potrivit WWF, pescuitul sturionilor este interzis şi în celelalte ţări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kilograme încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicţia este în vigoare şi în Ucraina din 1996, iar în Georgia, din 1967. În Rusia există interdicţia de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia doreşte să extindă interdicţia şi pentru Marea Caspică.
Din anul 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii şi produsele provenite de la aceştia trebuie să fie însoţite de documentele CITES în comerţul internaţional şi tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în SUA, produsul adus pe piaţa din Uniunea Europeană trebuie să aibă etichetă CITES.
Cu o suprafaţă totală de 4.455 de kilometri pătraţi, din care 84% se regăseşte pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei, Delta Dunării este considerată una dintre cele mai importante zone din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea. Printre distincţiile care-i recunosc valoarea la nivel internaţional se află şi includerea, în luna decembrie a anului 1999, a acestei rezervaţii transfrontaliere în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontaliere.
