O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Uniunii Europene şi Băncii Mondiale se va afla în România în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie 2011, pentru evaluarea politicilor bugetare.
La ultima evaluare din luna august, UE şi FMI au cerut autorităţilor române să menţină disciplina bugetară şi să continue reforma în sectorul public, în condiţiile în care România urmează să revină pe creştere economică în acest an, după doi ani consecutivi de recesiune.
Pentru 2011, creşterea economică era estimată la 1,5%, iar în 2012 la 3,5 - 4%. Însă, recent, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a anunţat că există posibilitatea ajustării prognozei pentru 2012, pe fondul noului val de criză care se manifestă pe plan global.
"Este posibil să ajustăm prognoza faţă de cât s-a stabilit în vară, cât am discutat cu FMI şi CE, adică 3,5% din PIB. Să sperăm că ajustarea nu va avea o diferenţă semnificativă. Îmi doresc să fie, noua prognoză cât mai aproape de 3,5%, dar nu vom reuşi. Vedeţi că toate ţările din UE au făcut ajustări în jos privind prognoza de creştere economică", a spus, pe 18 octombrie, şeful de la Finanţe.
Referitor la 2011, ministrul Ialomiţianu şi-a exprimat convingerea că România va încheia anul în curs cu o creştere economică de 1,5% din PIB, în timp ce alte estimări indică 1,7% din PIB.
Într-un interviu pentru AGERPRES, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a afirmat că România va trebui să îşi păstreze angajamentele faţă de continuarea reformelor economice prevăzute în programul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE), în ciuda presiunilor electorale din 2012.
"Având în vedere incertitudinile din climatul economic global, va fi important ca România să îşi păstreze angajamentele faţă de continuarea reformelor economice prevăzute în programul cu FMI şi UE, în ciuda presiunilor electorale. Sper că politicienii din toate partidele, indiferent de diferenţele de opinii dintre ei, vor recunoaşte că politicile economice sănătoase sunt singura cale pentru a evita contagiunea din cauza crizei din alte zone şi pentru a asigura o creştere sustenabilă", a subliniat Jeffrey Franks.
Acesta a precizat că în ceea ce priveşte atingerea ţintei de deficit bugetar de 3% pentru 2012, autorităţile şi-au păstrat hotărârea fermă de a respecta acordul.
"Autorităţile române îşi păstrează hotărârea fermă de a respecta ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2012. Orice abatere de la acest obiectiv va trebui să obţină aprobarea miniştrilor UE, dat fiind că el a fost stabilit în cadrul procedurii de deficit excesiv", a subliniat Franks", a spus şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
În luna martie 2011, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 - 3,6 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI.
Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
În anul 2009, când a fost lovită puternic de criza economică, România a solicitat asistenţă de urgenţă din partea FMI, UE şi Băncii Mondiale, în valoare totală de 20 de miliarde de euro.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat pe 29 septembrie 2011 a doua evaluare a acordului de tip preventiv, punând la dispoziţia României o nouă tranşă în valoare de aproximativ 480 de milioane de euro.
Aceasta este a treia tranşă pe care FMI a pus-o la dispoziţia României, pentru cazuri de urgenţă, prima fiind de 67 milioane euro, iar a doua de circa 475 milioane de euro.
Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanşat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două - trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile.
Toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, este destinată Băncii Naţionale.
