Decidentul politic trebuie să lucreze alături de mediul de afaceri pentru a îndeplini acest deziderat al forţei calificate de muncă, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
„Trebuie să avem o idee despre necesităţile economiei. Sunt lucrurile care trebuie să ne preocupe şi cred că persoanele cu putere de decizie din învăţământ trebuie să înţeleagă că această direcţie nenegociabilă de a menţine unele catedre trebuie schimbată pentru că (...) învăţământul românesc a fost deteriorat din interior”, a declarat preşedintele CCIR.
Acesta a susţinut că trebuie să privim cu seriozitate nevoile mediului de afaceri şi că trebuie ca „decidentul politic să lucreze alături de mediul de afaceri pentru a îndeplini acest deziderat al forţei calificate de muncă, întrucât se pare că ne apropiem de o criză a forţei de muncă”, se arată într-un comunicat al CCIR remis AGERPRES.
În ceea ce priveşte implicarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în promovarea şi implementarea sistemului de învăţământ de tip dual în România, Mihai Apopii, vicepreşedintele CCCIR şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, consideră că implicarea Sistemului Cameral este definitorie, având în vedere că resursa umană este foarte importantă pentru toate firmele din România, dar mai ales pentru cele cu capital privat românesc.
"Camera de Comerţ şi Industrie s-a implicat prin faptul că a reuşit să facă acea consultare publică şi să determine nevoia de calificare reală. Planul de şcolarizare pentru 2016-2017 este impus în solicitarea firmelor. Solicitările lor, pe nevoia lor de forţa de muncă pe următorii 3-5 ani, a impus ce se şcolarizează anul acesta. (...) Camera de Comerţ îşi caută rolul de facilitator între sistemul de învăţământ şi firme. Sunt cazuri în care firmele mari pot să-şi susţină organizarea unor clase profesionale, cazuri în care firme mari, cu capital străin de data aceasta, şi-au înfiinţat propriile centre de formare profesională, dar este şi situaţia firmelor mici, care nu-şi permit acest lucru, şi atunci rolul Camerelor de Comerţ este de a facilita asocierea între firme şi, dacă se va legifera, Camera de Comerţ poate să devină acea entitate independentă care să realizeze evaluarea pe diferite etape de pregătire şi evaluarea finală", a spus vicepreşedintele CCIR.
Acesta a subliniat că este îngrijorătoare migraţia externă a forţei de muncă la nivel naţional şi că meseriaşii rămaşi în ţară reprezintă o forţă de muncă foarte îmbătrânită. De asemenea, el consideră că este mai gravă migraţia internă, din sudul României şi din Moldova spre Transilvania, care a făcut paşi importanţi în investiţii şi este mai aproape de infrastructura de transport dorită de firmele mari. În aceste condiţii, există o presiune asupra firmelor care încearcă să producă în celelalte zone ale ţării.
În opinia directorului Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Gabriela Liliana Petre, avantajele învăţământului profesional de tip dual se referă la trei elemente esenţiale, care sunt preluate din sistemul de tip dual original şi care trebuie introduse în sistemul de învăţământ profesional.
"Primul se referă la o mai mare implicare şi responsabilitate a operatorilor economici, a angajatorilor, care au parteneriate cu şcolile; acest lucru înseamnă implicarea lor în consiliul de administraţie al şcolilor. Un al doilea element important se referă la susţinerea de către companii a elevilor care urmează învăţământul profesional, iar a treia componentă reprezintă un alt tip de management al procesului de formare a elevilor, în sensul în care activitatea de pregătire profesională a elevilor în practică la companie şi în şcoală se desfăşoară într-o colaborare şi într-un parteneriat mult mai strâns între profesori, maiştrii instructori şi tutorii din întreprinderi. Elevii beneficiază de o pregătire profesională mult mai adaptată nevoilor angajatorilor şi cresc semnificativ şansele de a avea un loc de muncă", consideră Liliana Petre.
Aceasta a menţionat că anul viitor va ieşi prima serie de absolvenţi de învăţământ dual cu durata studiilor de 3 ani şi ulterior vor putea fi cuantificate rezultatele concrete pentru prima generaţie.
Potrivit CCIR, absolvenţii învăţământului obligatoriu au posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare. Învăţământul dual marchează marele avantaj de a se desfăşura pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev.
Organizarea învăţământului profesional de tip dual se face la cererea agenţilor economici care stabilesc durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale.
Acordurile de asociere între operatorii economici, în vederea formării unei clase pe o anumită calificare profesională, se vor înregistra la sediul Camerelor de Comerţ şi Industrie, care vor deschide un Registru de evidenţă.
