Organizaţiile non-guvernamentale de mediu solicită Parlamentului să aprobe prin lege OUG 51/2016 cu amendamentele convenite în dezbaterile publice care au avut loc până în prezent, lucru care, în viziunea lor, ar demonstra că interesul prioritar îl reprezintă protejarea reală a pădurilor şi continuarea luptei împotriva fenomenului tăierilor ilegale de arbori.
Conform Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi Plantăm fapte bune în România, aprobarea OUG 51/2016 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice — n.r.) cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură şi directă cale pentru completarea Legii contravenţiilor silvice, iar orice altă opţiune poate compromite întregul sector silvic şi operatorii de bună credinţă prin vulnerabilizarea legii contravenţiilor silvice.
"Dezinformarea propagată în spaţiul public aparţine celor care nu-şi asumă o comunicare deschisă şi onestă, condusă de argumente reale şi nu de interese obscure. Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni 'Nostra Silva', prin domnul vicepreşedinte Constantin Cătălin Tobescu, propus în funcţia de consilier în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, pregăteşte încă de anul trecut terenul pentru respingerea OUG 51/2016. Pentru aceasta consideră necesar să acuze ONG-urile de mediu de manipulare, dezinformare şi lipsă de profesionalism, când de fapt dânşii sunt cei care dezinformează. În dezbaterea de la Ministerul Apelor şi Pădurilor din data de 13 februarie, cu domnul Tobescu în rol de moderator părtinitor şi abuziv, poziţia Greenpeace a fost împotriva abrogării. Pe platforma Fordaq, acelaşi domn Tobescu din calitatea de administrator a pretins ulterior, în mod fals, consens pentru abrogare", se arată într-un comunicat de presă al Greenpeace România.
Potrivit sursei citate, procedura prin care se includ amendamente în lege, nu este discutată în mod transparent.
"Varianta cea mai directă şi sigură este includerea lor la proiectul de lege de aprobare a OUG 51 (Pl-x 23/2017), adică aprobarea acestei OUG. Din nefericire şi fără să existe vreun argument solid, se pare că opţiunea Parlamentului este să introducă aceste amendamente într-un demers legislativ mai vechi (Pl-x 162/2014), care se află în Parlament din 2014. Acesta a constituit baza de la care a pornit OUG 51. Prin aprobarea vechiului proiect de lege s-ar abroga OUG 51 / 2016. Acţionând astfel, apare riscul de a compromite continuitatea legislativă, efectele pozitive ale legii şi munca depusă până acum pentru amendarea acesteia. Toate efectele produse de articolele care ar fi respinse se anulează în lipsa unor prevederi exprese a noii legi, deci pot fi contestate în instanţă. Există apoi riscul ca, în cazul în care legea de respingere nu conţine prevederi speciale cu privire la efectele juridice deja produse, aceasta să poată fi neconstituţională. Cu alte cuvinte, din cauza procedurii forţate, legea devine vulnerabilă în faţa unor eventuale contestări la Curtea Constituţională a României", explică activiştii de mediu.
Greenpeace consideră că, în lipsa unor prevederi speciale, "abrogarea să intre în vigoare înainte de intrarea în vigoare a noii legi", iar pentru întreg acest interval s-ar dezincrimina de facto toate contravenţiile care nu se regăsesc în legea de bază 171/2010.
În atare condiţii, organizaţiile de mediu solicită Parlamentului să aprobe prin lege OUG 51/2016 cu amendamentele convenite în dezbaterile publice care au avut loc până acum, securizând legea contravenţiilor silvice, fapt ce "ar demonstra, astfel, că interesul prioritar îl reprezintă protejarea reală a pădurilor şi continuarea luptei împotriva fenomenului tăierilor ilegale de arbori".
