La începutul "anului marilor sacrificii", premierul Emil Boc spoia în Parlament, cu ocazia dezbaterilor pe buget, o imagine economică mai mult decât optimistă pentru România lovită de criză, anunţând o inflaţie de doar 3,7% la finalul anului şi o creştere economică de 1,3%. "În primele două trimestre nu ne putem aştepta la creştere economică, vom avea la anul un deficit de 5,9%.
Am orientat resursele bugetare spre investiţii şi plata obligaţiilor statului. Nu vor creşte impozitele şi taxele în 2010, cota unică de 16% rămâne nemodificata. TVA rămâne neschimbat.
În 2010 nu se majorează CAS. Profitul reinvestit nu se impozitează. 6,5% din PIB pleacă spre investiţii. Şomajul nu va fi mai mare în acest an, chiar dacă vom începe cu o creştere la început.
Inflaţia va fi mai mică, de 3,7%. Vom încheia anul cu plus 1,3 creştere economică", a declarat Emil Boc, în ianuarie 2010, în discursul său din debutul dezbaterilor pe tema proiectului legii bugetului de stat din Parlament.
Când se referea la creştere economică, premierul vorbea, cel mai probabil, despre finalul lui 2011, şi asta doar dacă suntem norocoşi, pentru că prognoza Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru finalul acestui an, realizată în octombrie, vorbeşte despre o scădere de 1,9% a economiei, în timp ce inflaţia ar putea atinge 5,9% până la finalul anului.
"Nu vom umbla la taxe" de mai mult de zece ori
Pentru ca afirmaţia despre inflaţie să devină o minciună notorie, guvernanţii au dat şi ei o mână de ajutor atunci când au decis majorarea TVA de la 19% la 24%, asta după ce aproape că juraseră că nu vor umbla la taxe. Vasile Blaga declara în iunie, pe vreme când era ministru de Interne în cabinetul Boc, că are convingerea că nu vor creşte taxele, iar dacă totuşi se va întâmpla acest lucru, Guvernul ar trebui să-şi dea demisia.
Improbabilul s-a întâmplat şi singurul care şi-a dat demisia a fost chiar Vasile Blaga, dar din cu totul alte raţiuni decât cele legate de politica fiscală. "Eu am convingerea că nu vom creşte taxele. Ce ar însemna să creştem taxele? Situaţia va fi mult mai dificilă, după aprecierile Comisiei de prognoza peste 50.000 de firme ar da faliment, dacă ne gândim la faptul că nu ar mai refinanţa nimeni societăţile comerciale care funcţionează", spunea Blaga.
Întrebat dacă Guvernul ar trebui să demisioneze în cazul în care se va ajunge totuşi la situaţia în care taxele trebuie majorate, Blaga a spus un "Da" convingător. "Da, sunt convins că da, pentru că până la urma venim cu un pachet de măsuri analizat cu experţi din BNR, cu specialişi din societatea civilă, de la Academie, din Guvern, cu specialiştii partidului şi am ajuns la concluzia asta", afirma ministrul democrat-liberal în iunie.
Realitatea era, însă, cu totul alta
2010 este, de fapt, anul în care România a adus cele mai multe modificări la Codul Fiscal: zece. Ultima variantă presupune majorarea unor accize, introducerea taxei de intrare în cazinou şi eliminarea impozitului pe câştigurile realizate din jocurile de noroc. Printre alte modificări se numără şi reducerea cotei de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală la 20% din venitul brut, faţă de 40% în prezent. Şi pentru veniturile care provin din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile a fost redusă de la 50% la 25%. Aşa, cota de impozit pe venitul brut a urcat de la 9,6% la 12,8%. Astfel, în urma adoptării OUG 58/2010, persoanele care au venituri din activităţi independente au început să plătească, din iulie, contribuţii de asigurări sociale individuale similare celor achitate de orice angajat, de 16,5%. Pentru majorarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) de la 19% la 24%, Guvernul are o explicaţie: Curtea Constituţională a decis că reducerea cu 15% a pensiilor este neconstituţională. Prin urmare, a trebuit căutată o alternativă pentru a mai aduce nişte bani la buget.
Măsurile de austeritate se încheie pe 31 decembrie 2010 - o promisiune contrazisă de Legile salarizarii
Reducerea veniturilor românilor ne duce la o altă minciună a guvernanţilor.
În mai, când preşedintele Traian Băsescu anunţa reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi veniturile pensionarilor cu 15%, se preciza că aceste dure măsuri de austeritate vor dura până pe 31 decembrie 2010. Tot atunci, şeful statului promitea că ajutorul pentru persoane cu handicap şi indemnizaţia pentru copii "nu vor fi atinse", toate celelalte subvenţii fiind un subiect de "analiză, reducere sau anulare". Cu toate acestea, la nici o lună, indemnizaţia pentru copii a fost tăiată cu 15%.
Şeful Executivul declara, pe 4 august, în urma unei şedinţe de Guvern, că " în lege se spune foarte clar: până în 31 decembrie 2010", răspunzând unei întrebări a unui jurnalist, dacă reducerea salariilor este o măsură temporară. În realitate, legile salarizării, proaspăt asumate de Executiv, consfinţesc reducerile salariale, deoarece creşterea cu 15% anunţată pentru 2011 se face prin raport la câştigurile din octombrie 2010, deci reduse.
UNPR părăseşte coaliţia doar declarativ
2010 nu a fost anul în care au minţit doar democrat-liberalii. Grupul independenţilor, transformat peste noapte în partid politic, Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), s-a remarcat şi el printr-o serie de afimaţii fără acoperire. Prima a fost lansată de preşedintele partidului, fost social-democrat, Marian Sârbu. Acesta afirma, tot în iunie, că dacă tăierile veniturilor românilor nu vor fi temporare, formaţiunea politică pe care o conduce se va retrage de la guvernare. "Dacă măsurile Guvernului nu sunt temporare, ieşim din această coaliţie", a declarat Marian Sârbu, în iunie, la Realitatea Tv.
Cinci luni mai târziu UNPR face încă parte din coaliţa de guvernare şi a ales să nu susţină nicio moţiune de cezură iniţiată de Opoziţie împotriva Guvernului Boc, nici chiar pe cele două care atacă Legile salarizării. Şi pentru că tot am ajuns la UNPR, nu putem ignora ameninţarea cu demisia a ministrului Apărării, Gabriel Oprea, membru al acestei formaţiuni politice formată, în principal, din foşti PSD-işti trecuţi de partea PDL-ului.
Oprea ameninţa, în octombrie, cu demisia dacă pensiile militarilor vor scădea în urma recalcularii pensiilor speciale. Ulterior, această afirmaţie a fost nuanţată: va demisiona dacă vor scădea pensiile mai mici de 3.000 de lei. "Mi-am pus cariera politică în joc în momentul în care am făcut o declaraţie acum trei săptămâni, o lună, împreună cu doamna general Lupu, care reprezintă finanţele din Ministerul Apărării, şi în care am spus clar, cu date concrete, că pensiile de la 30 milioane în jos, care reprezintă aproximativ 92,35%, nu scad. Dacă scad, îmi dau demisia. Ca să fie clar", afirmă ministrul Apărării, Gabriel Oprea.
Legea pensiilor şi Parlamentul "2 în 1"
Modalitatea în care a fost adoptată Legea pensiilor în Parlament face ca toate aceste minciuni politice să pară apă de ploaie. Trecerea acestei legi a impus în Parlament legea "2 în 1", specifică detergenţilor. Deşi în sală erau prezenţi doar 80 de senatori şi deputaţi, deoarece Opoziţia părăsise sala de plen, iar unii dintre parlamentarii Puterii au tras chiulul, legea a fost adoptată cu 170 de voturi "pentru", 2 "împotrivă" şi 3 "abţineri".
Pentru adoptarea legii, democrat-liberalii aveau nevoie de 168 de voturi favorabile. De altfel, "Adevărul" a scris, în septembrie, cum PDL a trecut în grabă zeci de articole şi amendamente la Legea pensiilor, anunţând o prezenţă diferită de cea arătată de înregistrarea video. De la defectarea sistemului electronic şi până la votul final, 66 de voturi au fost fraudate de preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. La ora 22.35, ultima oară când a funcţionat sistemul electronic de vot la controversată şedinţa din 15 septembrie, în sală erau 115 deputaţi. La nici câteva minute, la propunerea liderului de grup al PDL de a se folosi votul prin ridicare de mână, Anastase anunţa 137 "pentru", un vot "împotriva" şi 15 "abţineri". Adică 153 de parlamentari prezenţi.
Din acel moment şi până la finalul şedinţei, Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, secondată de secretarul Camerei, Sever Voinescu, a trecut zeci de articole, afirmând că în sală se aflau peste 160 de persoane, deşi, potrivit înregistrărilor video, circa 80 de persoane se aflau pe durata acelei şedinţe în sala de plen. La votul unui amendament, Anastase a anunţat din inerţie chiar 260 de voturi "pentru", după ce la votul anterior consemnase 160.
Recunoaşterea minciunii
Momente de maximă sinceritate au avut, de-a lungul lui 2010, doi dintre miniştrii cabinetului Boc: Sebastian Vlădescu, şef la Finanţe, şi Radu Berceanu, întâiul transportator al ţării.
Ambii oficiali au părăsit fotoliile ministeriale la remanierea guvernamentală din toamnă.
Primul care a recunoscut că românii au fost minţiţi în legătură cu situaţia economică gravă în care se afla ţară a fost Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor. "Nu neapărat că v-am minţit, dar nu neapărat politicienii au dorit să arate chiar toate fetele situaţiei, aşa cum a evoluat ea.
Fiecare formulă politică ce s-a succedat probabil că şi-a închipuit sau a sperat că lucrurile or să se îndrepte, că ea, acea formulă politică, va reuşi să mai îndrepte, să mai estompeze. Nu cred că e un lucru care s-a întâmplat în România şi nu s-a întâmplat în alte ţări", a afirmat Berceanu, în cadrul unei interviu. Ascunderea situaţiei reale este, în opinia lui Radu Berceanu, o "minciună prin omisiune".
"Practic, minciuna la care vă referiţi a fost o minciună prin omisiune. Adică n-a existat un partid atât de sinucigaş - cum nici în alte ţări nu cred că sunt asemenea partide sinucigaşe - care în campania electorală sau oricând, dacă pot să n-o facă, doar aşa, pentru dorinţa de a arăta că sunt sinucigaşe, să iasă şi să spună că este extraordinar de rău şi că ne ducem spre prăpastie", a declarat ministrul în cadrul unei emisiuni TV.
Potrivit presei, Berceanu a fost tras de urechi pentru sinceritatea sa chiar de şeful statului şi a părăsit ministerul la scurt timp
