Ce ar putea aduce pe aceeaşi linie oraşele Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara? Statutul de ”Pol regional principal” pe care doar aceste cinci oraşe îl au într-un proiect cu impact uriaş asupra organizării teritoriale: Guvernul propune reclasificarea oraşelor în şapte categorii şi a comunelor în două, în funcţie de câţiva parametri ce iau în calcul noile realităţi sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltării arată în ce categorii urmează să se înscrie localităţile şi prevede că actualizarea clasificării se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o măsura cu mare impact social, administrativ şi politic: localităţile cu scăderi accentuate de populaţie să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcţionale, la iniţiativa autorităţilor locale. Dacă până la finele anului 2025, comunele vizate nu ating anumiţi indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului.
Potrivit proiectului de lege, localităţile urbane urmează să fie reclasificate astfel:
- Municipiu capitală, de importanta naţională şi europeană: Bucureşti
- Municipii poli regionali principali cu potenţial transnaţional (Condiţii: peste 250 de mii de locuitori şi 400 de mii în aria funcţională, sedii de instituţii de interes naţional, minim o universitate cu peste zece mii de studenţi sau cu specializare unică pe ţară, spitale de categoriile I şi II şi monoprofil cu nivel de competenţă înalt, Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare): doar cinci oraşe: Cluj-Napoca, Constantă, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
- Municipii poli regionali secundari (condiţii: peste 100 de mii de locuitori şi 300 de mii în aria funcţională, sedii de instituţii de interes judeţean/supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III şi IV/V, minim o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic): Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Galaţi, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureş, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu Vâlcea.
- Municipii poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional (condiţii: peste 40 de mii de locuitori şi 200 de mii în aria funcţională, sedii ale administraţiilor judeţene, minim 1 filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III şi IV/V, instituţii culturale de reputaţie judeţeană) Alba Iulia, Bistriţa, Reşita, Sfintu Gheorghe, Târgovişte, Tîrgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călăraşi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui şi Focşani.
- Municipii şi oraşe poli judeţeni secundari. Condiţii: peste 20 de mii de locuitori şi 50 de mii în zona de influenţa/cu potenţial de arie funcţională urbană, minim o filială universitară sau unitate postliceală.
- Municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal. Condiţii: peste cinci mii de locuitori şi 30 de mii în zona de influenţă/potenţial de arie funcţională urbană, minim 1 liceu/grup şcolar, spital de categoria IV/V sau centru de permanenţă, Instituţii culturale de importanţă locală).
- Municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate, municipii şi oraşe necuprinse în categoria precedentă şi care sunt de regulă subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific turistic, economic, de transport, energetic, rezidenţial, etc. Condiţii: cel puţin 2 dintre următoarele: acces la drumuri naţionale şi judeţene, acces la o magistrală feroviară în limita a 100 km şi autogară în limita a 30 km; minim 1 liceu/grup şcolar.
Se va schimba şi modul de calcul al impozitelor locale
Proiectul de lege introduce şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale. Guvernul defineşte aceste localităţi ca acele oraşe care satisfac comulativ cele puţin 3 din următorii 4 indicatorii: peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, mai puţin de 50% din totalul străzilor modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani şi peste 40% din populaţie cu domiciliu în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ teritorială. Pe lista oraşelor cu caracteristici rurale identificate de guvern intră majoritatea comunele transformate forţat în oraşe în anul 2004, prin Legea 83/2004. De-a lungul timpului, presa a consemnat nemulţumirile locuitorilor din aceste foste comune. Ei sunt nevoiţi să plătească impozite calculate la nivelul oraşelor, însă fără a beneficia de infrastructură şi dotările specifice unui oraş.
Localităţile rurale vor fi împărţite în comunele poli rurali (comune cu rol de service intercomunal la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 km) şi alte comune. Satele componente ale comunelor şi cele care aparţin municipiilor şi oraşelor sunt parte a reţelei de localităţi rurale, mai prevede proiectul de lege.
Guvernul a întocmit şi o listă a localităţilor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi a celor care au în structura lor localităţi cu populaţia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localităţi, executivul ”Încurajează unificarea administrativă” la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege.
Scăderi ale populaţiei cuprinse între 20 şi 50% s-au înregistrat în aproape 50 de oraşe şi municipii şi circa 170 de comune. Printre oraşele incluse pe lista localităţilor în care s-a înregistrat o scădere accentuată a populaţiei se numără: Braşov, care a pierdut peste 76 de mii locuitori din 1990 până în 2012, Reşita, cu peste 29 de mii de locuitori în minus, Mediaş, cu 23 de mii şi Hunedoara, care a pierdut aproape 22 de mii de locuitori.
Noua lege va aduce şi o modificare a modului de calcul al impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la 6 luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.
