În 2008, islandezii şi muncitorii veniţi din Europa de Răsărit părăseau în masă insula în contextul crizei economice globale care depreciase semnificativ coroana islandeză, iar şomajul începuse să ia avânt. Având în vedere că populaţia Islandei numără doar 318.000 de locuitori, un astfel de exod în masă nu putea să nu îngrijoreze autorităţile.
De aceea, se pare, acestea au început să acorde o atenţie specială sănătăţii rezidenţilor rămaşi pe insulă, în primul rând prin diminuarea numărului de decese premature din cauza fumatului. Conform noului proiect de lege, ţigările urmează să dispară de pe rafturile tuturor supermarketurilor, fără excepţie, din magazinele de pe lângă staţiile de benzină, chioşcuri şi magazinele duty-free. Viciul fumatului ar putea să fie echivalat cu dependenţa de droguri, iar fumătorii ar putea să fie obligaţi să facă vizite regulate la medic.
Astfel, prin consiliere şi un tratament adecvat împotriva dependenţei de nicotină, pacientul va fi determinat în cele din urmă să renunţe la fumat. Dacă nici aceste măsuri nu vor ajuta, atunci, potrivit noii legi, fumătorii vor avea nevoie de reţetă specială de la medic pentru a-şi cumpăra ţigări.
În acest caz, poziţia geografică izolată a Islandei prezintă un avantaj, deoarece fumătorii nu vor putea să-şi cumpere ţigări pe continent, fără a face un drum lung şi costisitor.
Iniţiativa îi aparţine fostului ministru al sănătăţii, dna Siv Fridleifsdóttir, care este susţinută de membrii tuturor celor cinci partide parlamentare din Islanda, ţară ce a repurtat deja unele succese în combaterea fumatului. Dacă în 1991, circa 30 % dintre islandezi fumau în mod regulat, în prezent, procentul acestora a scăzut la 15%. Unii dintre ei au fost forţaţi să renunţe la acest viciu din cauza impozitelor mari pe tutun şi a veniturilor reduse semnificativ ca urmare a crizei financiare.
