Noile reglementări din Codul Civil privind viaţa privată intră în conflict cu unele practici jurnalistice, graniţa dintre dreptul la libera exprimare şi dreptul la viaţa privată în cazul persoanelor publice fiind extrem de ambiguă. Reprezentanţii societăţii civile susţin că, pe viitor, ar trebui afişată prudenţă din partea mass-media atunci când se dezbat anumite teme ce privesc viaţa personală a anumitor indivizi. În acelaşi timp, se face multă referire la practica CEDO, care permite, totuşi, satira în media. "Mingea" este în terenul judecătorilor care, începând cu 1 octombrie, vor interpreta noile norme. Interceptarea fără drept a unei convorbiri private, comisă prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea în cunoştinţă de cauză a unei asemenea interceptări, precum şi ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, potrivit noului Cod civil, constituie atingeri ale vieţii private.
Articolul 70 din noul Cod civil al României reglementează dreptul la libera exprimare.
"(1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare.
(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75", prevede articolul citat.
Articolul 75 impune limitele:
"(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenţa secţiune".
Potrivit articolului 71 referitor la dreptul la viaţa privată, "(1) orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private". Alineatul (2) prevede că nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viata intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul sau fără respectarea limitelor prevăzute la articolul 75, iar alineatul (3) al articolului 71 stipulează că este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Articolul 72 privind dreptul la demnitate prevede că orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Dreptul la propria imagine este reglementat de articolul 73, care arată:
"(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile".
Sub rezerva aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private:
a) “intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din această a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie fără acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedata, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţa, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;
i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele", stipulează articolul 74 din noul Cod civil.
Articolul 76 privind prezumţia de consimţământ prevede: "Când însuşi cel la care se referă o informaţie sau un material le pune la dispoziţia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară activitatea în domeniul informării publicului, consimţământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris".
În continuare, articolul 77 arată că orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de legea specială.
Starletele din România vor fi pozate doar cu voia lor, deşi se ştie că multe cheamă paparazzi chiar şi când se duc la toaletă. Jurnaliştii vor trebui să se gândească de două ori înainte de a publica un material despre o persoană publică, riscând altfel procese costisitoare.
Av. COLTUC Marius Vicenţiu
Fondator Casa de avocatură Coltuc
www.coltuc.ro
