Cea de-a treia zi de Paşte a adus petreceri în curţile palatelor rromilor din Iveşti. Grătarele s-au încins iar vedeta a fost evident mielul. Nu au lipsit nici băutura sau dulciurile, muzica, şi dacă e muzică, nici dansurile ţigăneşti nu era să lipsească. Petrecerile au început abia în a treia zi de Paşte la Iveşti deoarece o tradiţie a rromilor spune că în primele două zile de Paşte în casă nu trebuie să fie aprins niciun foc.
„Doar lumina pe care o aducem de la biserică în noaptea de Înviere arde în primele două zile de Paşte. Grătarele le aprindeam abia în cea de-a treia zi. Aşa e obiceiul la noi”, spune Florica Stănescu.
Grătarul s-a încins şi în curtea lui Ferdinand Stănescu, bulibaşa rromilor din Iveşti. Femeile din gospodărie s-au ocupat de tăierea şi pregătirea cărnii de miel sau a pastramei iar bărbaţii au pregătit şi încins grătarul. Abia după ce au terminat cu pregătirile, nevestele rromilor gazde, cum a fost şi Gina Stănescu, nevasta bulibaşei din Iveşti, s-au îmbrăcat în haine noi, în special albe, şi-au pus bijuteriile de aur pe ele şi petrecerea a început.
„La noi aşa e obiceiul, ca în cea de-a treia zi de Paşte să petrecem cu prietenii, cu familia, la un grătar”, spunea Ferdinand Stănescu, bulibaşa rromilor din Iveşti.
Cum s-a făcut grătarul şi lumea a început să petreacă, a urmat şi dansul, iar petrecerile s-au ţinut în mai toate curţile din palatele rromilor de la Iveşti.
