Vârsta persoanelor diagnosticate cu diabet a scăzut, în ultima perioadă, iar cei mai mulţi care îşi descoperă această afecţiune sunt intelectuali, cei care lucrează într-un mediu mai stresant, a declarat pentru AGERPRES dr. Nicolae Diaconu, de la Spitalul Militar Central.
"Am observat în ultima perioadă o creştere a incidenţei diabetului zaharat la adulţi. La nivel internaţional se spune că incidenţa acestuia a crescut cu 7 — 10%, dar, în ultimul timp, cel puţin la nivelul adresabilităţii secţiei noastre, cazurile mi se par din ce în ce mai frecvente. A coborât vârsta celor care fac diabet către persoane de 25 — 30 de ani şi chiar de 20 de ani. Majoritatea sunt intelectuali, cei care lucrează într-un mediu mai stresant, cu o alimentaţie dezechilibrată, mese neregulate, un stil de viaţă mai dezorganizat", a afirmat Diaconu, specialist în Endocrinologie.
El a spus că a observat o creştere a numărului de cazuri de diabet şi la persoane din mediul rural despre care se presupune că se hrănesc mai sănătos decât cele din mediul urban.
Referindu-se la copii, Nicolae Diaconu a explicat că cei care mănâncă dulciuri pe viitor vor dezvolta obezitate şi, ulterior, diabet zaharat.
"Copiii care mănâncă dulce foarte mult dezvoltă insulinismul. Creşte glicemia brusc şi atunci forţează stimularea de insulină. Din această cauză unii devin plinuţi, chiar obezi. În timp, o insulină cu un nivel crescut duce la instalarea diabetului zaharat insulino-dependent", a explicat medicul.
Potrivit acestuia, diabetul afectează tot ce înseamnă nervi şi vase de sânge. Astfel, unele persoane sunt afectate cerebral, altele cardiac sau renal.
"Cauzele care pot determina apariţia diabetului sunt multiple, din care cele mai importante sunt: sedentarismul, obezitatea şi stresul asociat. Multă vreme diabetul evoluează fără simptome, acesta putând fi descoperit întâmplător, cu ocazia unor analize uzuale, făcute cu ocazia diverselor controale medicale sau când apar manifestările clinice prin simptomele clasice: astenie, senzaţia de uscăciune a gurii, sete intensă, polifagie, halenă acetonică. Ultimele două sunt semne clinice mai tardive care apar în această patologie. Diabetul zaharat, din păcate, este o boală mută. Legat de alimentaţie, activitatea fizică trebuie raportată şi la consumul de alimente. Unul dintre principii este corelarea activităţii fizice cu aportul alimentar pentru că, dacă ai o muncă de birou şi nu faci mişcare fizică, atunci trebuie să reduci şi aportul alimentar zilnic. Este recomandat ca pentru un stil de viaţă sănătos să aloci cel puţin 30 de minute de activitate fizică, de trei ori pe zi, care poate să fie: gimnastică, mers pe jos, înot, ciclism, alergat", a recomandat Diaconu.
Medicul consideră că la o modificare a glicemiei peste valoarea de 100-110 mg/dL trebuie luată în calcul o tulburare a metabolismului glucidic.
