Diabetul zaharat este a cincea cauză de deces la nivel mondial, reducând în medie speranţa de viaţă a persoanelor afectate cu 10% comparativ cu persoanele sănătoase.
În România, peste 800.000 de persoane suferă de diabet zaharat şi se estimează că până în 2030 proporţia acestora va fi de 11,1% din populaţie, susţin specialiştii. Aproximativ 115.000 de pacienţi au inclusă în schema de tratament insulinoterapia.
Prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, a subliniat joi în cadrul unei întâlniri informale cu presa că "obiectivul oricărui diabetolog este asigurarea unui management eficient al diabetului, printr-un tratament uşor pe care pacientul să-l poată respecta".
"De multe ori pacientul devine propriul duşman, deoarece amână pe cât posibil trecerea la insulinoterapie, amânare ce afectează starea sa de sănătate. Din fericire, astăzi avem un tratament care de 10 ani schimbă istoria insulinoterapiei în România. Este vorba de insulina glargin, cea mai studiată insulină din lume. Peste 80.000 de pacienţi au fost incluşi în studiile clinice cu insulină glargin, desfăşurate în toată lumea. Cel mai recent este studiul ORIGIN, la care a participat şi România. Studiul a demonstrat siguranţa cardiovasculară, oncologică şi diabetologică şi efectul neutru asupra riscului de cancer al insulinei glargin'', a subliniat prof. dr. Hâncu.
El a reliefat că acest tip de insulină a adus în primul rând facilitate în controlul glicemic, oferindu-le pacienţilor o mai bună calitate a vieţii.
"A contribuit la diminuarea hipoglicemiilor la pacienţi, în special a celor nocturne, care erau adevărate coşmaruri pentru pacienţi şi familiile lor. Avantajul terapeutic şi cel farmacoeconomic, alături de siguranţa dovedită în toţi aceşti ani, face din descoperirea insulinei glargin un moment istoric în diabetul zaharat", a apreciat specialistul.
Tratamentul cu insulină este cel mai complex din patologia umană şi este foarte important să nu se renunţe pentru diabetul insulinodependent la ultimele tipuri de insulină, pentru siguranţa pacienţilor, dar şi pentru reducerea costurilor, a opinat prof. dr. Hâncu.
De asemenea, se impune şi educaţia şi monitorizarea pacienţilor, a adăugat medicul. Prevenţia nu poate lipsi şi aici un rol important revine medicului de familie, care trebuie să colaboreze cu specialistul, a arătat prof. dr. Hâncu.
Acesta atrage atenţia pacienţilor care-şi monitorizează valorile glicemice să nu cumpere aparatele de monitorizare decât din farmacii.
Un rol important revine alimentaţiei, a subliniat prof. dr. Hâncu, dar, din păcate, în ultima vreme au apărut o mulţime de "nutriţionişti" care recomandă diete ce ajung să facă rău.
El a menţionat că nici aşa-zisele suplimente nutritive nu sunt sănătoase, de cele mai multe ori pot conţine chiar substanţe toxice.
