Zona din creier care permite recunoaşterea chipurilor continuă să se dezvolte până la vârsta adultă, conform unui studiu efectuat recent în Statele Unite şi publicat joi. Cercetătorii s-au arătat surprinşi de această descoperire, informează AFP.
Comparând creierele copiilor cu cele ale adulţilor, oamenii de ştiinţă au putut explica de ce capacitatea noastră de a recunoaşte chipuri se îmbunătăţeşte până în jurul vârstei de 30 de ani. Ei au scanat creierele a 25 de adulţi, cu vârste cuprinse între 22 şi 28 de ani, şi 22 de copii, cu vârste de 5 — 12 ani, şi au demonstrat că zona de responsabilă de identificarea feţelor — numită girus fusiform — continuă să se dezvolte mult după perioada de adolescenţă, se notează în jurnalul ''Science''.
Oamenii de ştiinţă au aflat că adulţii au cu 12,6% mai multă materie cerebrală în girusul fusiform în comparaţie cu cei mici. Acest lucru explică de ce ei pot recunoaşte mai bine chipurile spre deosebire de copii.
Până recent se credea că dezvoltarea ţesutului cerebral se opreşte la naştere, ulterior creierul adaptându-se prin organizarea sinapselor dintre neuroni.
În zona din creier responsabilă de recunoaşterea chipurilor nu se dezvoltă mai mulţi neuroni, potrivit lui Jesse Gomez, specialist în neuroştiinţe la Universitatea Stanford, cel care a condus studiul. În schimb, aceasta devine mai populată cu structuri care fac legătura şi susţin neuronii. Pentru a explica acest fenomen, Gomez a făcut comparaţie cu o grădină cu flori. ''Numărul florilor nu se modifică, însă tulpinile, ramurile şi frunzele lor devin din ce în ce mai complexe'', a spus acesta potrivit NPR.
Pentru a afla dacă astfel de schimbări se petrec şi în alte zone ale creierului, oamenii de ştiinţă au studiat o altă regiune apropiată din creier, cea responsabilă de identificarea locurilor, însă în acest caz nu au observat nici o diferenţă între copii şi adulţi.
Rezultatele sugerează că dezvoltarea creierului este mai variată decât au crezut până recent cercetătorii care s-au concentrat pe un proces biologic numit "tăierea sinaptică", ce formează creierul prin eliminarea conexiunilor nefolosite dintre neuroni. Cea mai mare parte a acestui proces are loc în primii ani de viaţă. După vârsta de 3 ani, nu există prea multe date despre ce se întâmplă în creier, notează Gomez conform NPR.
Kalanit Grill-Spector, profesoară de psihologie în cadrul aceleiaşi universităţi subliniază că dezvoltarea zonei creierului responsabilă de capacitatea de recunoaştere facială ajută la identificarea a din ce în ce mai multe chipuri odată cu înaintarea în vârstă. ''Când eşti mic, trebuie să-ţi recunoşti familia şi o mână de prieteni'', spune aceasta. ''Dar, cu timpul, când ajungi la liceu sau la facultate grupul social din care faci parte se lărgeşte la sute şi chiar mii de persoane'', a completat ea.
Înţelegerea modului în care capacitatea de recunoaştere facială evoluează pe parcursul copilăriei îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să afle de ce unele persoane au dificultăţi în recunoaşterea chipurilor (prosopagnosie). De asemenea, acest lucru poate aduce lumină şi în privinţa motivului pentru care indivizii diagnosticaţi cu autism se confruntă deseori cu această problemă, mai arată AFP.
