Creşterea în greutate cu 5 kilograme la începutul vârstei adulte are o incidenţă deloc neglijabilă asupra riscului de dezvoltare a unor complicaţii metabolice grave, informează lefigaro.fr.
Cercetători americani şi chinezi au evidenţiat într-un studiu ce a fost publicat în Journal of the American Medical Association (JAMA) că o eventuală creştere consistentă în greutate care se poate produce între debutul şi mijlocul vieţii adulte duce la creşterea riscului de apariţie a maladiilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, cancerelor şi a hipertensiunii.
Un risc crescut imediat ce creşterea în greutate depăşeşte 5 kilograme
Oamenii de ştiinţă implicaţi în studiu au analizat datele recoltate de la un grup de persoane în vârstă de 55 de ani (92.837 bărbaţi şi 25.303 femei) referitoare la greutatea lor, medicamentele ce le-au fost administrate, igiena vieţii şi antecedentele lor medicale începând cu vârsta de 18 ani pentru femei şi cu vârsta de 21 de ani pentru bărbaţi. Datele au fost transmise de două ori pe an, iar subiecţii aveau obligaţia de a semnala orice patologie care ar fi apărut pe durata studiului.
Au fost alcătuite cinci grupuri de studiu, în funcţie de variaţia greutăţii între 18/21 ani şi 55 de ani, începând cu pierderea/câştigarea în greutate a 2,5 kilograme şi până la îngrăşarea cu 10 kilograme, 20 de kilograme şi peste 20 de kilograme. Cercetătorii au evidenţiat astfel că riscul de a dezvolta diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare şi cancere (mamar la femei şi colorectal şi de prostată la bărbaţi) era semnificativ ridicat imediat după o creştere în greutate moderată, cuprinsă între 5 şi 10 kilograme.
Obezitatea: o maladie cu consecinţe multiple
Cercetătorii au dezvăluit în studiul lor că aproximativ 40% dintre femeile şi bărbaţii care s-au îngrăşat cu peste 30 de kilograme au dezvoltat cel puţin o boală cronică în comparaţie cu indivizii care şi-au menţinut greutate corporală. Principalii factori care duc la îngrăşare rămân obiceiurile alimentare nesănătoase şi lipsa activităţilor fizice.
Profesorul Philippe Valet, directorul departamentului de Secreţii adipocitare, obezitate şi patologii asociate din cadrul Institutului de Boli Metabolice şi Cardiovasculare din Toulouse (I2MC), spune că obezitatea duce la mai multe patologii distincte.
"Dacă organismul stochează prea mult zahăr sau grăsimi fără să le utilizeze, acest lucru generează un dezechilibru între stocarea şi cheltuielile energetice. Pe termen lung, acest dezechilibru provoacă o desensibilizare faţă de acţiunea unui hormon, insulina. Aşa se dezvoltă diabetul de tip 2. Această moleculă permite stocarea zaharurilor în muşchi, ficat şi în celule specializate (adipocite). Şi atunci când corpul nu mai răspunde la acest hormon, substraturile energetice nu mai sunt stocate şi rămân în sânge. Ele 'tapisează' pereţii vaselor sangvine şi acestea se înfundă, provocând de exemplu probleme renale sau hipertensiune", a explicat expertul francez.
Diabetul de tip 2 este cauzat de rezistenţa la insulină, un fenomen ce nu mai permite stocarea zaharurilor. Vasele sangvine fiind obturate cu acele depozite, transferul de oxigen şi de nutrimente din sânge spre ţesuturi este perturbat, determinând maladii cardiovasculare.
O legătură strânsă între obezitate şi cancer a fost, de asemenea, evidenţiată: agresivitatea celulelor tumorale este accentuată de obezitate. Cercetătorii au pus în contact celule adipoase cu celule canceroase şi au remarcat că cele din urmă au devenit mult mai agresive. Fenomenul se datorează faptului că celulele tumorale utilizează energia stocată de adipocitele aflate în apropierea lor. Descoperirea poate să constituie un nou punct de plecare în cercetările medicale şi deschide noi perspective pentru tratamentul cancerului asociat cu obezitatea.
