Cum îmbătrâneşte corpul: Fiecare organ are propriul calendar, iar degradarea se produce în valuri bruşte, nu treptat

Organele umane nu îmbătrânesc toate în acelaşi timp şi nici nu urmează vârsta din buletin, arată un studiu recent publicat în revista Nature Aging pe 31 august 2026. Cercetarea, realizată de o echipă de la Sanford Burnham Prebys Medical Discovery Institute din California, indică faptul că organismul trece prin două perioade de schimbare accelerată: una în al patrulea deceniu de viaţă şi o alta după vârsta de 50 de ani.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de ştiinţă au analizat un volum uriaş de date constând în peste 25.000 de imagini microscopice de la aproape 1.000 de donatori de organe cu vârste cuprinse între 21 şi 70 de ani. Secretul descoperirii a constat într-o metodă nouă: în loc să se limiteze la analizele de sânge, cercetătorii au creat un algoritm numit PathStAR, care evaluează direct structura fizică a ţesuturilor din analizele de rutină pentru a determina vârsta reală a unui organ.

Rezultatele au demonstrat că fiecare organ îşi urmează propriul ritm de îmbătrânire. De pildă, vasele de sânge se modifică rapid în jurul vârstei de 30 de ani, în timp ce organele sistemului reproductiv feminin (uterul şi vaginul) rămân stabile mult timp şi încep să se schimbe accelerat abia după 50 de ani. În cazul ovarelor, s-au remarcat două perioade de declin accentuat – între 35-40 de ani şi 55-60 de ani –, perioade asociate scăderii fertilităţii şi instalării menopauzei, momente în care genele legate de inflamaţie devin mai active, iar cele de reparare celulară îşi scad activitatea.

Studiul a scos la iveală şi legături neaşteptate între organe aparent fără conexiune: de exemplu, atunci când esofagul şi colonul arată semne de îmbătrânire accelerată, prostata tinde să treacă prin aceleaşi transformări, cercetătorii suspectând că la mijloc sunt markeri hormonali sau biologici circulanţi. Aceste observaţii confirmă o altă cercetare celebră realizată de Universitatea Stanford în 2024 (privind schimbările moleculare majore de la 44 şi 60 de ani) şi arată că îmbătrânirea vine în salturi, nu în linie dreaptă. Prin urmare, evaluarea sănătăţii doar după vârsta cronologică devine o metodă depăşită, viitorul aparţinând controalelor medicale adaptate perioadelor critice ale fiecărui organ. (sursa stiripesurse.ro)