Când consumăm o băutură care conţine cafeină, această substanţă trece de bariera hematoencefalică (un fel de interfaţă aflată între creier şi sistemul circulator al corpului, proiectată pentru a proteja sistemul central nervos de substanţe chimice din sânge care l-ar putea afecta) şi începe să blocheze activitatea unei substanţe numite adenozină.
În mod normal, o funcţie centrală a adenozinei este aceea de a inhiba eliberarea anumitor substanţe chimice în creier, diminuând nivelul de energie şi promovând somnul. Când activitatea adenozinei este blocată, avem mai puţine şanse de a adormi pe birou sau de a ne pierde concentrarea. Potrivit unui unei analize recente create pe baza a sute de studii, cofeina aduce un număr mare de beneficii precum: stimularea energiei, diminuarea senzaţiei de oboseală, îmbunătăţirea performanţelor fizice, a celor cognitive şi a celor motorii, a memoriei pe termen scurt şi a capacităţii de a rezolva probleme.
Totuşi, toate aceste beneficii au un cost.
Chiar dacă ştiinţă abia acum începe să înţeleagă complexitatea din spatele diferitelor forme de creativitate, noi ştim deja că mare parte din lucrurile pe care le asociem cu creativitatea, sunt strâns legate de capacitatea de asocia idei, entităţi şi concepte într-o manieră nouă. Această abilitate depinde, parţial, de singurul lucru pe care cofeina încearcă să îl prevină: mintea rătăcitoare.
Nu de puţine ori, ideile creative vin atunci când ne-am oprit să le mai căutăm, sau atunci când mintea se concentrează asupra altei probleme. Într-un studiu recent s-a constatat că participanţii au înregistrat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte realizarea unei sarcini ce necesita o soluţie creativă , după ce ei s-au angajat într-o altă sarcină care le permitea să îşi lase mintea să rătăcească. Cu cât minţile lor rătăceau mai mult, cu atât ei erau mai creativi. Cu alte cuvinte, atunci când luăm o pauză de la concentrarea intensă ne putem creşte capacitatea de a procesa asociativ inconştient. La rândul său, această capacitate ne permite să percepem conexiuni pe care altfel le-am rata. Mai mult, atunci când îi permitem minţii să rătăcească lăsăm loc pentru o mai bună comunicare între reţelele creierului care funcţionează în modul standard (părţile din creier care sunt mai active atunci când ne odihnim) şi ariile executive (care sunt utilizate în funcţiile de înaltă raţionalizare şi de luare a deciziilor). Aceste două regiuni devin active chiar înainte de a rezolva problemele. Însă, cafeina previne pierderea concentrării, intensificându-ne atenţia într-un mod hiper-vigilent.
De asemenea, cafeina mai inhibă şi un alt proces mental necesar pentru gândirea creativă: somnul. Într-un studiu din 2009, s-a constatat că oamenii care experimentaseră faza REM de somn au înregistrat rezultate mai bune la două sarcini ce trebuiau rezolvate în mod creativ, comparativ cu subiecţii care dormiseră fătă a ajunge în această fază de somn. De asemenea, şi privarea de somn a fost asociată cu o serie de efecte negative asupra altor elemente asociate cu creativitatea şi gândirea clară. Se pare că lipsa somnului diminuează inteligenţa emoţională, gândirea constructivă şi capacitatea de a face faţă stresului.
Într-un alt studiu, consumul a 200 de miligrame de cafeină a crescut semnificativ durata de timp necesară oamenilor ca să adoarmă (o ceaşcă de cafea de 240 de mililitri conţine între 95 şi 200 de miligrame de cafeină). În plus, cafeina a afectat şi calitatea somnului . Alte studii au asociat cafeina cu diminuarea calităţii şi eficienţei somnului, dar şi tulburări se somn precum trezitul de multe ori în timpul nopţii, sau senzaţia de oboseală experimentată dimineaţa.
În ciuda acestor constatări, unii oameni de ştiinţă susţin că ar putea fi posibil să ne bucurăm de efectele benefice ale cafeinei fără a experimenta şi diminuarea creativităţii. Unele cercetări au descoperit că atributele precum starea de alertă şi concentrarea pot fi replicate de efectul placebo. În 2011, un studiu realizat la University of East London a urmărit efectele cafeinei asupra răspunsului emoţional şi asupra capacităţii de la lua decizii. În timpul cercetării o parte dintre subiecţi au primit ceşti care conţineau cafea normală, în timp ce o parte au băut cafea decofeinizată. Fiind împărţiţi aleatoriu în două grupuri, unora li s-a spus că beau cafea decofeinizată, iar altora că beau cafea normală, fără a se ţine cont de ceea ce chiar consumau subiecţi în realitate. Apoi, fiecare dintre ei a trebuit să rezolve o sarcină prin care li se măsurau timpul de reacţie, autocontrolul, starea de spirit. La finalul studiului, s-a constat că participanţii care consumaseră cafea decofeinizată, dar care credeau că băuseră cafeină, s-au descurcat mai bine decât cei care care credeau că au consumat băutură decofeinizată.
