Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat să nu se utilizeze patru clase de antibiotice - fluorochinolonele, cefalosporinele de generaţia 3 şi 4, macrolidele şi glicopeptidele - care au un risc mare dacă sunt folosite şi la om şi animale, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, conf. dr. Gabriel Popescu de la Institutul "Matei Balş". El a precizat că riscul apare în contextul în care se utilizează preventiv antibiotice în perioada de creştere a animalelor. Conf. dr. Gabriel Popescu a adăugat că legislaţia europeană în domeniu prevede că nu trebuie utilizate în creşterea animalelor aceleaşi clase de antibiotice folosite la om. Reziduurile de antibiotice care se transmit prin carnea consumată acumulate pot determina selectarea de germeni rezistenţi, a explicat medicul.
Antibioticele sunt medicamente care pot să ajute la vindecarea infecţiilor, introducerea lor în practica medicală fiind principalul progres al secolului al XX-lea, datorită lor speranţa medie de viaţă crescând cu mai mult de 30 de ani. Există mai bine de 15 clase de antibiotice care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea antibacteriană. Din cauza unei utilizări excesive şi uneori eronate, în ultimii ani s-a constatat răspândirea accelerată a bacteriilor rezistente la antibiotice, potrivit specialiştilor.
Tratamentul cu un antibiotic inactiv nu facilitează vindecarea infecţiei, în schimb poate genera efecte adverse, selectează bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman şi facilitează apariţia de infecţii cu astfel de germeni. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente necesită o durată mai mare a îngrijirilor medicale - în special a spitalizării -, utilizarea de antibiotice de rezervă, mai toxice şi mai costisitoare, şi pot determina o rată sporită a letalităţii prin respectiva infecţie, punctează specialiştii. Ca urmare, ei subliniază importanţa prescrierii raţionale şi eficiente a antibioticelor şi a administrării lor conform prescripţiei.
