Fasolea (Phaselous vulgaris) îşi are originile în America Centrală şi de Sud. Face parte din familia leguminoaselor, alături de soia, linte, mazăre şi năut. Cele mai cunoscute soiuri de fasole sunt: fasolea galbenă cerată, fasolea neagră, fasolea roşie (kidney beans) sau fasolea chili, fasolea pinto (pinto beans), fasolea albă sau navy beans, fasolea verde, care este de fapt fructul necopt al fasolei comune. După descoperirea Americii, fasolea s-a răspândit în Africa şi în Asia. Dintre toate tipurile, fasolea galbenă cerată şi fasolea verde sunt cele mai consumate la noi în ţară.
Fasolea crudă sub formă de păstăi sau uscată sub formă de boabe este o sursă bună de proteine, riboflavină, niacină; conţine o cantitate mare de fibre atât solubile, cât şi insolubile, carbohidraţi şi nu are niciun strop de colesterol, conform dieta.romedic.ro. În ceea ce priveşte mineralele şi vitaminele, fasolea este bogată în cupru, fier, magneziu, fosfor, potasiu, dar şi în zinc, molibden şi seleniu. Are multe vitamine din grupul B, conţine circa două grame de vitamina C şi E şi este bogată în vitamina K.
Păstăile sunt late, de 20 de mm, uniforme şi au o lungime de 15 cm, fiind de culoare galbenă cerată, de unde provine şi numele acesteia. Fasolea galbenă cerată poate fi folosită la prepararea salatelor consistente, combinată cu alte legume sau la prepararea mâncărurilor calde. Fasolea fideluţă păstăi este o mâncare săţioasă şi se poate fierbe scăzut sau doar opări.
Cea mai mare parte a conţinutului caloric provine din carbohidraţi. O porţie de fasole galbenă (o cană) conţine 7 grame de carbohidraţi, din care 3,4 grame provin din fibre dietetice. În timpul digestiei, o parte din carbohidraţi se descompun în zahăr şi formează energia necesară funcţionării organismului uman, în timp ce fibrele din fasolea galbenă ajută la prevenirea constipaţiei şi la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Fiecare porţie de fasole conţine, de asemenea, 2 grame de proteine, care ajută la menţinerea ţesuturilor sănătoase, inclusiv a oaselor şi a părului.
O întreagă ceaşcă de fasole galbenă cerată tocată conţine doar 31 de calorii, astfel încât se poate adăuga într-o dietă fără a creşte în mod semnificativ aportul de calorii. Fasolea păstăi este una dintre puţinele legume bogate atât în proteine, dar şi în fibre, inclusiv fibre solubile şi insolubile, care duc la reglarea şi la controlul colesterolului şi reduc riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer.
Fasole galbenă este benefică pentru sănătate prin aportul de fier şi mangan. Ambele minerale au capacitatea de a activa enzimele, inclusiv enzimele necesare pentru a produce energie şi pentru susţinerea metabolismul. Fierul joacă un rol-cheie în funcţionarea celulelor roşii din sânge, în timp ce manganul reglează producţia de hormoni din corp. Fiecare porţie de o cană de fasole galbenă cerată are un conţinut de fier de 1,04 miligrame şi un conţinut de mangan de 0,21 mg. Prin consumul acestei cantităţi, se asigură 13 la sută din consumul zilnic necesar de fier şi 9 la sută din doza zilnică de mangan pentru bărbaţi, iar pentru femei 6 la sută din consumul zilnic recomandat de fier şi 12 la sută din doza zilnică de mangan.
Combinaţia de celuloză, acid folic, magneziu şi potasiu din fasolea în păstăi micşorează riscul de a face stop cardiac.
Folosirea fasolei galbene în dietă reprezintă o sursă de vitamina C, un antioxidant esenţial pentru o sănătate bună. Antioxidanţii previn deteriorarea oxidativă a celulelor, inclusiv a ADN-ului nostru şi a membranelor celulare. Protecţia celulelor ne ţine sănătoşi şi joacă un rol în prevenirea bolilor, inclusiv pentru prevenirea cancerului. Consumul de vitamina C, de asemenea, ajută la vindecarea rănilor, inclusiv a oaselor, potrivit www.livestrong.com. Fiecare porţie de o cană de fasole galbenă cerată oferă consumatorului 16,3 miligrame de vitamina C — 18 la sută din aportul zilnic recomandat pentru bărbaţi şi 22 la sută pentru femei.
