03 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Hipertensiunea arterială domină bolile de inimă, fiind o afecţiune răspândită, însă doar aproximativ 30% dintre cei care au această suferinţă ştiu despre ea, a declarat, pentru AGERPRES, prof. dr. Eduard Apetrei de la Institutul de Cardiologie şi Chirurgie Cardio-Vasculară "C.C. Iliescu".
"Este cea mai răspândită boală. Cam 40% din populaţia ţării are hipertensiune. Este un procent foarte mare, al treilea om de pe stradă are hipertensiune. O problemă foarte mare este aceea că puţini ştiu că au hipertensiune. Cam 30% sunt conştienţi că au tensiune şi cel mai rău este că dintre cei care ştiu că au tensiune nu fac tratament corect, mai exact nu-şi iau tratamentul. Atingerea valorilor normale ale tensiunii arteriale, chiar la cei care fac tratamentul corect se obţine într-un procent mic", a explicat prof. dr. Apetrei.
El a adăugat că boala este foarte serioasă pentru că afectează creierul, inima, rinichii. "Cresc ca frecvenţă boli cum ar fi fibrilaţia atrială care este o tulburare de ritm a inimii ce favorizează producerea de cheaguri în inimă, care pleacă apoi din aceasta şi se opresc în diferite organe cum ar fi creierul şi produc accident vascular cerebral, transformându-l pe cel afectat într-un invalid", a completat specialistul.
Potrivit acestuia, se înregistrează o creştere şi a numărului de pacienţi cu cardiopatie ischemică, cu infarct miocardic, ceea ce evidenţiază că patologia este schimbată ca procent de afectare. În plus, tehnologia disponibilă astăzi permite o diagnosticare mai bună a bolii şi mai precoce.
Prof. dr. Eduard Apetrei a atras atenţia că pacienţii nu aderă totdeauna la tratament, ci doar atunci când situaţia este gravă şi când nu se mai se pot îndrepta multe lucruri.
Medicul a precizat că vârsta la care apar aceste boli a scăzut, în jur de 40 de ani, iar factorii care favorizează apariţia lor sunt alimentaţia, lipsa de mişcare, stresul, tensiunea zilnică la care oamenii sunt supuşi. Aceşti factori se asociază însă cu alţii precum moştenirea genetică, care nu se pot corecta.
Cardiologia, ca orice domeniu, are nevoie de sprijin economic, iar sănătatea şi şcoala trebuie ţinute la un nivel ridicat, a arătat prof. dr. Apetrei.

Articole înrudite