Jocurile video sunt considerate uneori dăunătoare pentru copii, însă ar putea fi benefice pentru cei cu vârste de peste 50 de ani, întrucât ar contribui la îmbunătăţirea capacităţilor cognitive ale acestora, se arată într-un studiu american preluat de AFP.
Cercetătorii universităţii din Iowa au evaluat timp de un an 681 de persoane cu vârste mai mari de 50 de ani şi au tras concluzia că jocurile video le-au îmbunătăţit capacităţile cognitive şi au întârziat declinul mintal generat de îmbătrânire.
Subiecţii au fost împărţiţi în patru grupuri, fiecare împărţit la rândul său în alte două, cu cei cu vârste între 50 şi 64 de ani şi cei peste 65 de ani.
Unul dintre grupuri a fost pus să facă doar cuvinte încrucişate pe calculator, iar celelalte trei s-au distrat cu jocul video „Road Tour”, care constă în identificarea modelului de autoturism înscris pe un număr de înmatriculare, joc cu mai multe niveluri de dificultate, pe măsură ce nivelul creşte sporeşte şi viteza şi apar tot mai multe elemente perturbatoare pe ecran.
Potrivit studiului, membrii grupurilor care au jucat în intervalul de evaluare cel puţin 10 ore şi-au prelungit cu încă trei ani starea bună de sănătate mintală, în timp ce grupul care a jucat încă patru ore şi-a întârziat cu patru ani declinul cognitiv. S-a descoperit că antrenamentul le-a permis jucătorilor să-şi sporească viteza cu 70%.
„În cazul celor vârstnici, avantajul jocurilor video constă probabil în această accelerare a capacităţilor cognitive, ceea ce poate favoriza o vedere mai panoramică. Odată cu înaintarea în vârstă, vedere se restrânge la un fel de tunel”, explică unul dintre autorii studiului.
Cei care au jucat „Road Tour” au obţinut rezultate mai bune decât cei care s-au limitat la cuvintele încrucişate, atât în privinţa concentrării cât şi a agilităţii de a trece de la o sarcină la alta.
Pe ansamblu, aceste jocuri pot determina o ameliorare a funcţiilor mintale pentru o durată cuprinsă între un an şi jumătate şi şapte ani, este concluzia studiului care face parte dintr-o serie de cercetări prin care se încearcă să se explice de ce, pe măsură ce îmbătrânim, pierdem funcţiile majore ale creierului responsabile de memorie, atenţie, percepţie şi rezolvare a problemelor.
