Oricât de simplu ar părea, digestia şi absorbţia nutrienţilor din alimente este un proces extrem de complex. De îndată ce te gândeşti la mâncare, de cum o vezi, o mirosi şi o guşti, tractul digestiv începe să pregătească sucurile gastrice adecvate pentru a se ocupa de masa respectivă. Dar corpul nostru produce 10 litri de sucuri gastice în fiecare zi, aşa că de unde ştie ce anume să producă?
Dacă mănânci mai multe proteine decât carbohidraţi sau dacă iei o masă copioasă în loc de una frugală, cantitatea şi tipul de sucuri gastrice necesare vor fi foarte diferite. Şi cum ştie corpul dacă anumite alimente îţi fac bine sau îţi dăunează? Aceste întrebări primesc un răspuns chiar înainte ca tu să iei prima îmbucătură.
Ochii şi nasul dau startul digestiei
Mai întâi, ochii tăi recunosc ce este comestibil şi atrăgător. Totuşi, nasul este şi mai puternic. Mirosul implică literalmente inhalarea unor particule minuscule de mâncare. Dacă o mâncare s-a stricat, este posibil să nu arate neapărată urât, dar cu siguranţă va mirosi urât. Iată de ce niciun animal nu mănâncă nimic înainte de a mirosi mai întâi.
Când mâncarea intră în gură, natura alimentului respectiv este analizată, fapt care declanşează producerea şi eliberarea mai multor tipuri de enzime. La acest proces contribuie mirosirea şi mestecarea mâncării. Uneori oamenii fac indigestie pur şi simplu deoarece înfulecă mâncarea fără a o mesteca.
Mestecarea nu face doar să semnaleze ceea ce va veni, ci mult mai mult. Glandele salivare eliberează cantităţi mari de salivă, care conţin enzima digestivă numită ptialină. Ptialina contribuie la descompunerea particulelor mari ale carbohidraţilor în particule mai mici (iată de ce, dacă mesteci o bucată de pâine ceva mai mult timp, aceasta va începe să fie digerată încă din gură).
Aşadar, cu cât mesteci mai mult, cu atât mai bine pregăteşti mâncarea, predigerând-o, şi cu atât mai puţin va avea de lucru sistemul tău digestiv. Evident, mestecatul descompune mâncarea în bucăţele mai mici, mărind suprafaţa alimentelor şi permiţând sucurilor gastrice să îşi facă treaba mai uşor.
Gândeşte pozitiv în timp ce mănânci!
Pe lângă digestia alimentelor, aparatul digestiv face şi o mulţime de alte lucruri. Oamenii de ştiinţă au descoperit că sistemul digestiv gândeşte, simte şi poate acţiona aproape ca un al doilea creier. Concepţiile mai timpurii despre creier şi percepţie au sugerat faptul că ceea ce numim gândire şi percepţie se reduce în esenţă la trimiterea şi primirea unor mesageri chimici numiţi neurotransmiţători şi hormoni. Savanţii au descoperit că în tractul digestiv există o intensă activitate a neurotransmiţătorilor şi hormonilor. Pe deasupra, în intestine există mai multe celule imunitare decât în restul corpului.
Neurotransmiţătorii, hormonii şi celulele sunt substanţe chimice de comunicare ale sistemului neuroendocrin şi imun sau, pe scurt, inteligenţa corpului. Este o reţea extrem de complexă, care ne îngăduie să reacţionăm întotdeuna în mod adecvat la mediul aflat în continuă schimbare. În termeni practici, aceasta înseamnă că nu poţi separa gândurile, sentimentele şi reacţiile fizice. Ce mănânci, ce gândeşti şi ce simţi despre ceea ce mănânci şi ce gândeşti şi simţi despre mâncare atunci când mănânci, toate afectează rezultatul final. Iată de ce, pentru o hrănire optimă, este bine să alegi cele mai bune alimente, să le găteşti într-un fel care îţi place, să mănânci conştient şi să gândeşti pozitiv în timp ce mănânci. Modul modern de a mânca, de obicei în mare viteză, se află la polul opus. Când îi întrebi pe oameni ce au mâncat în ultimele 2 zile, se chinuiesc să îşi amintească. Luăm ceva pe apucate de la un magazin cu sandwich-uri şi mâncăm inconştient, cu gânduri şi sentimente stresante.
O mare parte din mâncarea de astăzi este consumată pe fugă. Cât de diferită este această realitate de cultura ţărilor mediteraneene, în care toată lumea ajută la pregătirea mâncării şi la punerea mesei, iar familia şi prietenii îşi rezervă timp spre a se bucura de ospăţ! Nu este de mirare că acolo se înregistrează mai puţine atacuri de cord.
Aşadar, data viitoare când iei masa, ţine cont de câteva sfaturi:
– Alege alimente de bună calitate şi pregăteşte-le în aşa fel încât să arate bine şi să aibă un gust bun.
– Gândeşte-te la originea ei şi la faptul că aceste molecule de mâncare vor deveni literalmente TU.
– Adu-ţi aminte să mesteci bine fiecare înghiţitură de mâncare înainte de a trece la următoarea.
– Acordă-ţi timp liber pentru mese şi mănâncă fie singur, fie într-o companie plăcută.
