Alimentele ecologice sau organice sunt produsele de origine animală sau vegetală care au fost obţinute fără utilizarea substanţelor chimice sintetice sau a componentelor modificate genetic, nu au fost expuse iradierii iar în urma producerii lor mediul înconjurător nu a avut de suferit, susţin specialiştii.
Potrivit acestora, pentru a se considera organică, producţia agricolă sau zootehnică trebuie să se desfăşoare conform principiilor ecologice, timp de minimum 3 ani.
"Producţia de legume, fructe şi carne organice nu foloseşte substanţe chimice (pesticide, hormoni etc.), la fel ca şi cea obişnuită. Spre exemplu, mărul cultivat în mod convenţional conţine în jur de 30 de substanţe artificiale, concentrate în coajă, chiar şi după spălare. Produsele organice conţin cu cel puţin 50% mai multe vitamine, minerale, enzime şi fitoelemente comparativ cu cele convenţionale. Cromul este un micronutrient deficitar în dieta modernă şi se află mai concentrat cu 78% în alimentele ecologice. Seleniul este un antioxidant puternic care ne protejează de radicalii liberi şi are un nivel de concentrare în alimentele organice mai mare cu 400% faţă de cele convenţionale. Calciul are biodisponibilitate cu 70% mai mare în alimentele ecologice. Litiul, folosit în tratarea diverselor forme de depresie, este cu 200% mai concentrat în alimentele ecologice şi magneziul necesar sistemului muscular, cu 140%", a explicat pentru AGERPRES nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Ea a precizat că alimentaţia organică este singurul mod practic de evitare şi protest împotriva culturilor şi produselor modificate genetic.
Alexandrescu a susţinut că lactatele bio provin din ferme în care animalele nu sunt tratate şi hrănite cu amestecuri de antibiotice, hormoni şi alte medicamente care promovează creşterea producţiei.
"Laptele crud este bogat în probiotice, în omega-3 şi sărac în omega-6 (care este raportul ideal între cele două grăsimi esenţiale). Încărcat cu peste 60 de enzime digestive, factori de creştere şi imunoglobuline (anticorpi), enzime ce sunt distruse în timpul pasteurizării, bogat în vitamine (A, B, C, D, E şi K) în forme bioprezente şi un amestec foarte echilibrat de minerale (calciu, magneziu, fosfor şi fier), a căror absorbţie este sporită de Lactobacilli vii, laptele crud conţine mult acid linoleic conjugat (CLA) şi colesterol neoxidat benefic", a afirmat nutriţionistul.
Potrivit ei, gustul şi aroma fructelor şi legumelor ecologice sunt diferite de al celor crescute convenţional, în România definirea şi, mai ales, certificarea clară a produselor alimentare ecologice sau organice fiind la început de drum.
"Deocamdată, cel puţin din inerţie, speranţa noastră de a ne apropia de natură rămâne tot în piaţă, la producători, însă nu ştim nici cât de "curat" sunt cultivate şi crescute aceste produse. Să nu uităm însă că vremurile s-au schimbat şi în zonele rurale şi că paradisul grădinii de vară în vacanţă la bunici au cam dispărut. Aşadar, până când vor exista şi la noi organisme care să certifice şi să comunice cu responsabilitate cât de curat este un aliment, să încercăm să mâncăm cât mai natural şi mai echilibrat şi să evităm cât mai mult produsele semipreparate, sarea, zahărul, grăsimile, aditivii alimentari, măcar atât cât ne stă în putinţă", a sfătuit Lygia Alexandrescu.
