Atacurile de panică afectează direct sistemul nervos şi de aceea trebuie evitată declanşarea lor, un rol important în acest sens jucându-l dieta, care trebuie să conţină alimente care au un efect liniştitor, susţin nutriţioniştii.
''Este ştiut faptul că fiecare acţiune este urmată de o reacţie. Acest lucru este valabil şi în privinţa alimentaţiei: ceea ce consumăm poate avea un impact semnificativ asupra incidenţei atacului de panică. Asta înseamnă că atacul de panică poate fi prevenit prin controlul, evitarea sau reducerea alimentelor care întreţin aceste tulburări şi evident prin consumarea alimentelor care nu favorizează atacul de panică'', a declarat pentru AGERPRES nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Aceasta a explicat că din grupul vitaminelor B s-a constatat că o influenţă deosebită o au cobalamina, niacina şi tiamina, deoarece scad susceptibilitatea declanşării atacului de panică.
''Pentru o persoană care a fost diagnosticată cu acest tip de tulburare este esenţial să-şi menţină nivelul glicemiei constant deoarece variaţia, în special scăderea glicemiei, conduce la apariţia stării de oboseală, a nervozităţii şi deci la creşterea riscului de atac de panică. Cel mai simplu mod de menţinere a glicemiei constante este de a se reduce consumul de glucide rafinate: dulciuri, băuturi dulci, pâine albă sau cartofi; în plus trebuie limitate sursele de cafeina: cafeaua, ciocolata, ceaiul, băuturi carbogazoase care conţin cofeină, etc, pentru că această substanţă acţionează ca un excitant asupra sistemului nervos central'', arată medicul.
Practic trebuie urmată o dietă echilibrată, punându-se accent pe alimentele care conţin complexul de vitamine B, triptofan, antioxidanţi şi fibre alimentare, recomandă nutriţionistul:
* Alimentele din carne de curcan, peşte, ouă şi lactate fermentate (bogate în probiotice), unt de arahide ar trebui să reprezinte 20% din dieta zilnică; aceste alimente sunt bogate în triptofan, un aminoacid esenţial, precursor al serotoninei (neurotransmiţătorul care asigură starea de bine) şi complex de vitamine B.
* 30% din dieta zilnică va fi formată din legume, care asigură aportul de antioxidanţi (broccoli, sparanghel, varza albă şi roşie) şi fructe (mere, banane, portocale, cătină) bogate în glucoza şi fructoză;
* Baza alimentaţiei zilnice trebuie să fie reprezentată în proporţie de 50% de carbohidraţii complecşi bogaţi în fibre şi complex de vitamine B (cereale integrale, germeni de grâu, orez brun).
Ce trebuie evitat
În timp ce toate aceste alimente sunt bogate în nutrienţi, care reduc semnificativ incidenţa atacului de panică, există câteva ingrediente alimentare, care agravează şi favorizează anxietatea, ne spune Lygia Alexandrescu.
''Realitatea este că aceste substanţe fac parte într-o anumită măsură din dieta fiecărui individ'', afirmă nutriţionistul.
* Alcoolul creşte hiperactivitatea sistemului nervos central şi implicit gradul de agitaţie, stres şi irascibilitate în cazul persoanei cu astfel de tulburări.
* Cafeina, ca şi alcoolul, acţionează ca excitant nervos, însă o încetare bruscă a consumului de cafea sau ceai poate induce, de asemenea, atacul de panică, din cauza stării de oboseală şi iritaţie date de absenţa cafeinei. Aşadar, reducerea aportului de cafeina trebuie făcută treptat prin eliminarea cafelei clasice şi înlocuirea ei cu una fără cafeină, a ceaiului negru, etc.
* Al treilea element de eliminat din dietă este zahărul, care nu conţine nutrienţi, însă este bogat în calorii. Zahărul creşte nivelul glicemiei, ceea ce induce hiperactivitate şi implicit tulburări emoţionale la persoanele anxioase.
Aşadar, menţinerea obiceiurilor alimentare sănătoase este una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite în tratamentul şi profilaxia atacului de panică, ne sfătuieşte medicul.
