Premieră științifică la Galați: cercetătorii au reprodus în laborator un crevete asiatic care se răspândește rapid în Dunăre

Un crevete originar din Asia de Est, ajuns în ultimii ani în apele Dunării și aflat într-o expansiune rapidă, a fost reprodus în condiții controlate de cercetătorii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați. Specialiștii au reușit nu doar reproducerea, ci și dezvoltarea larvară a speciei Macrobrachium nipponense, rezultatul fiind considerat o premieră științifică importantă pentru cercetarea acvatică din România.

Crevetele oriental de râu este originar din Asia de Est și face parte din familia Palaemonidae. Este una dintre speciile de creveți de apă dulce cultivate pe scară largă, în special în China, unde are o importanță economică ridicată. În România, prezența sa a fost semnalată în urmă cu câțiva ani, iar specia s-a răspândit între timp în Delta Dunării, pe Dunărea Inferioară, în zona costieră a Mării Negre și în râuri afluente, inclusiv în Prut.

Cercetătorii din Galați au reprodus crevetele în laborator

În perioada 2024-2026, echipa ICDEAPA Galați a testat o tehnologie proprie pentru reproducerea controlată a speciei. Reproducătorii au fost colectați din Dunăre, Delta Dunării și râul Prut și au fost apoi aclimatizați în condiții de laborator. Femelele purtătoare de ouă au fost menținute în condiții controlate, cu monitorizarea temperaturii, oxigenării și calității apei.

Cercetătorii au obținut eclozarea larvelor și au urmărit dezvoltarea acestora, adaptând hrănirea pentru fiecare stadiu de creștere. Evoluția larvelor a fost monitorizată inclusiv prin examinare microscopică, ceea ce a permis observarea unor detalii specifice diferitelor etape de dezvoltare.

Directorul general al ICDEAPA Galați, CS II conf. univ. dr. ing. Floricel Maricel Dima, explică de ce este importantă această cercetare:

„Replicarea în laborator a ciclului de reproducere pentru crevetele oriental de râu este un instrument vital de biosecuritate. Stăpânirea acestei tehnologii ne oferă datele matematice și biologice necesare pentru a anticipa dinamica speciei în bazinele naturale și pentru a fundamenta viitoarele strategii de management ecologic.”

De ce îi interesează pe cercetători cum se înmulțește

La prima vedere, faptul că un crevete asiatic poate fi reprodus în laborator pare mai degrabă o reușită de acvacultură. In realitate, miza principală este înțelegerea modului în care specia se adaptează și se răspândește în apele naturale. Cercetătorii pot determina astfel parametri precum fecunditatea, toleranța la temperatură și salinitate și rata de supraviețuire.

Toate aceste informații sunt importante pentru estimarea vitezei cu care populațiile de Macrobrachium nipponense se pot dezvolta și extinde. Experimentele sunt realizate exclusiv în sisteme închise, fără eliberarea în mediul natural a organismelor sau a apei utilizate în laborator, potrivit ICDEAPA. Procedurile țin cont de normele europene privind utilizarea speciilor alohtone în acvacultură.

Creveții au ajuns deja foarte numeroși în Dunărea Inferioară

Faptul că cercetătorii vor să afle cât de bine se poate adapta specia nu este întâmplător. În vara acestui an, specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării au constatat prezența unui număr foarte mare de exemplare de Macrobrachium nipponense în toate zonele investigate în cadrul unei campanii de monitorizare a Dunării Inferioare și a complexului lagunar Razim.

INCDDD a atras atenția că această specie alohtonă pare să fi colonizat rapid mai multe tipuri de ape dulci din bazinul Dunării Inferioare, iar abundența sa indică un potențial invaziv semnificativ, cu posibile efecte asupra speciilor native și asupra funcționării ecosistemelor locale. Primele semnalări ale speciei în România datează din perioada 2021-2022, iar între timp aria în care este întâlnită s-a extins. Potrivit ICDEAPA, prezența sa a fost confirmată și în alte țări din bazinul Dunării, inclusiv Bulgaria, Ungaria și Germania.

Urmează studiile asupra puietului

În etapa următoare, oamenii de știință vor încerca să îmbunătățească rata de supraviețuire a acestora și să urmărească ritmul de creștere al juvenililor. Rezultatele obținute în laborator vor fi comparate cu observațiile din teren, pentru a se putea înțelege mai bine evoluția populațiilor sălbatice de crevete oriental de râu.

Disponibilitatea larvelor obținute în condiții controlate permite, de asemenea, realizarea unor cercetări în domenii precum ecotoxicologia, nutriția și fiziologia. Astfel, un crevete venit din Asia și ajuns în apele Dunării devine, la Galați, obiectul unei cercetări care poate ajuta la anticiparea modului în care această specie se va comporta în ecosistemele românești în anii următori.