TP-Link vrea să investească aproape un miliard de dolari în SUA, dar are nevoie de aprobarea autorităţilor pentru a-şi vinde routerele

TP-Link, unul dintre cei mai mari producători de routere Wi-Fi pentru consumatori din lume, încearcă să-şi consolideze prezenţa pe piaţa americană printr-o investiţie de aproape un miliard de dolari în producţia locală. Planul companiei se loveşte însă de restricţiile impuse de administraţia preşedintelui Donald Trump asupra routerelor de provenienţă străină, iar implementarea sa depinde de obţinerea unei derogări din partea Comisiei Federale pentru Comunicaţii (FCC).

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât TP-Link tocmai şi-a prezentat primele routere Wi-Fi 8, însă nu le poate comercializa în SUA fără aprobările necesare. Între timp, concurenţi precum Netgear şi Asus ar fi obţinut derogări generale pentru noile lor produse, deşi o parte dintre routerele acestora sunt fabricate în Asia.

TP-Link nu a primit încă o asemenea aprobare, iar presupusele sale legături cu China se numără printre motivele invocate în dezbaterea privind accesul companiei pe piaţa americană.

Fabricarea routerelor în Mississippi, o investiţie de aproape un miliard de dolari
TP-Link propune o soluţie care ar putea răspunde, cel puţin parţial, preocupărilor autorităţilor americane: mutarea unei părţi importante a producţiei în Statele Unite.

Compania a anunţat semnarea unei scrisori de intenţie cu producătorul american Key Tronic pentru începerea asamblării locale a routerelor Wi-Fi 8 în Corinth, statul Mississippi. Producţia ar putea începe chiar de anul viitor, dacă vor fi îndeplinite condiţiile necesare.

Potrivit unei scrisori trimise către FCC, investiţia ar putea genera sute de locuri de muncă bine plătite în cercetare şi dezvoltare, producţie şi construcţii, în următorii patru ani.

Proiectul ar putea presupune mai mult decât simpla montare a componentelor într-o carcasă din plastic. Steve Kovsky, responsabilul TP-Link pentru relaţiile corporative, a explicat pentru publicaţia The Verge că procesul de fabricaţie desfăşurat în Vietnam include recepţia componentelor brute, tehnologia de montare a componentelor pe plăcile electronice, mai multe etape de testare şi control al calităţii, precum şi turnarea prin injecţie a plasticului.

Potrivit acestuia, compania intenţionează să desfăşoare operaţiuni similare şi în Mississippi, ceea ce ar însemna o activitate industrială mai amplă decât o simplă asamblare finală.

De ce nu poate TP-Link să înceapă imediat producţia?
Principalul obstacol este obţinerea unei derogări din partea FCC, cunoscută oficial drept „conditional approval”. Fără această aprobare, planul de producţie şi comercializare a routerelor în SUA nu poate avansa în forma dorită de companie.

Kovsky a confirmat că investiţia depinde de decizia autorităţilor, însă nu a precizat când a fost depusă cererea şi nici când ar putea veni un răspuns.

TP-Link a furnizat informaţii despre structura companiei, acţionariat şi lanţul de aprovizionare, dar susţine că nu a primit solicitări suplimentare privind alte aspecte. Potrivit reprezentantului său, procedura nu oferă întotdeauna companiilor o notificare clară atunci când aprobarea condiţionată este refuzată.

„Suntem pregătiţi să oferim transparenţă totală autorităţilor şi suntem deschişi negocierilor. Nimic nu este definitiv”, a declarat Kovsky.

De ce este necesară o derogare dacă routerele vor fi fabricate în SUA?
O întrebare importantă priveşte chiar logica restricţiilor: dacă TP-Link intenţionează să producă routerele pe teritoriul american, de ce mai are nevoie de o derogare pentru a le comercializa?

Răspunsul ţine de provenienţa componentelor. Chiar dacă TP-Link cumpără procesoare şi alte componente de la companii americane precum Qualcomm şi Broadcom, acestea nu sunt neapărat fabricate în Statele Unite.

Prin urmare, rămâne neclar în ce măsură produsele rezultate ar putea fi considerate suficient de americane pentru a se încadra în cerinţele autorităţilor.

Kovsky a recunoscut că obţinerea aprobării nu este garantată şi că firma ar prefera să dispună de derogarea necesară înainte de a avansa cu proiectul.

Acuzaţiile privind legăturile cu China complică situaţia
TP-Link se confruntă şi cu opoziţia unor oficiali americani. Cinci state au intentat procese în legătură cu presupusele conexiuni ale companiei cu China, iar alţi reprezentanţi ai autorităţilor au cerut FCC să nu acorde derogarea.

Printre preocupările exprimate se numără influenţa companiei pe piaţa americană, presupusele legături cu statul chinez şi vulnerabilităţile de securitate care ar putea afecta routerele instalate în locuinţe.

TP-Link respinge aceste acuzaţii şi consideră că o parte dintre criticile aduse companiei se bazează pe informaţii eronate.

În ceea ce priveşte cota de piaţă, Kovsky estimează că aceasta se situează între 9% şi 10%, în funcţie de modul de calcul. Site-ul companiei precizează că procentul de aproximativ 10% include şi routerele furnizate de operatorii de internet. Reprezentantul TP-Link susţine că firma are o poziţie importantă pe piaţă, dar nu domină în mod covârşitor segmentul american.

Kovsky a mai afirmat că TP-Link nu vinde datele clienţilor şi nu le transmite niciunui guvern, că produsele sale nu includ mecanisme de acces ascuns şi că, din cunoştinţele sale, compania nu este mai vulnerabilă la malware sau breşe de securitate decât alţi producători din aceeaşi categorie.

Aceste declaraţii reprezintă poziţia companiei şi nu soluţionează, de unele singure, disputele privind securitatea produselor sale.

De ce unii concurenţi au primit derogări?
Un alt aspect controversat este tratamentul diferit aplicat producătorilor de routere. Potrivit relatării The Verge, Netgear şi Asus au obţinut derogări generale pentru noile produse, în timp ce TP-Link aşteaptă în continuare o decizie.

Situaţia ridică întrebări despre criteriile folosite de autorităţi pentru acordarea aprobărilor şi despre măsura în care restricţiile urmăresc exclusiv obiective de securitate sau ţin şi de alte considerente comerciale şi geopolitice.

În cazul Netgear, au existat, de asemenea, controverse legate de securitatea produselor şi de atacuri informatice care au implicat echipamente de reţea. Totuşi, existenţa unor incidente de securitate la mai mulţi producători nu demonstrează, în sine, că riscurile sunt identice sau că toate companiile ar trebui să primească automat acelaşi tratament.

Pentru TP-Link, miza este considerabilă: fără aprobarea FCC, compania riscă să piardă oportunitatea de a-şi comercializa noile routere Wi-Fi 8 pe una dintre cele mai importante pieţe tehnologice din lume.

Investiţia propusă în Mississippi ar putea contribui la dezvoltarea producţiei locale şi la crearea de locuri de muncă, însă nu garantează obţinerea derogării. Până când autorităţile americane vor lua o decizie, planul rămâne condiţionat, iar viitorul extinderii TP-Link în SUA este incert.