În România, PIB pe locuitor, exprimat conform standardului puterii de cumpărare, reprezenta în anul 2003 doar circa 28% din nivelul zonei euro. Acest decalaj s-a redus considerabil în deceniul care a urmat. Anul trecut, raportul dintre PIB pe locuitor în România şi cel din zona euro este de circa 51%, nivel în creştere cu 2 puncte procentuale comparativ cu cel din anul precedent, se arată în raportul anual al Băncii Naţionale a României (BNR).
Cu siguranţă, la această apropiere a nivelului de trai din România cu cel din statele din zona euro a contribuit şi faptul că acestea din urmă au trecut printr-o grea perioadă de stagnare cauzată de criza financiară, care s-a transformat apoi în criza datoriilor suverane.
„În ultimii zece ani, structura sectoarelor în economie s-a apropiat de cea a zonei euro (în special prin reducerea ponderii agriculturii), evoluţie favorabilă atenuării efectelor unor posibile şocuri asimetrice”, menţionează analiştii băncii centrale, în raportul citat. În plus, mai spun ei, după reducerea din anul 2009, manifestată ca urmare a crizei financiare internaţionale, gradul de deschidere a economiei a crescut semnificativ, menţinându-se, începând cu 2011, la aproximativ 85%.
Totodată, gradul de integrare din punct de vedere al schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană, cuantificat prin ponderea comerţului cu celelalte state membre UE în totalul comerţului exterior al României, este ridicat, înregistrând valori de peste 70% în ultimii şapte ani.
În ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă în România au crescut, în anii de boom, cu mult peste ritmul de creştere din zona euro. Apoi, după venirea crizei şi în ţara noastră, această dinamică s-a inversat, în condiţiile în care companiile din domeniul producţiei s-au văzut nevoite să-şi eficientizeze costurile. Această evoluţie a avut „implicaţii pozitive asupra competitivităţii externe a produselor româneşti”, spun reprezentanţii BNR. Astfel, anul 2013 a consemnat o scădere în termeni anuali a costurilor cu forţa de muncă în România, decalajul faţă de zona euro (1,3 puncte procentuale) fiind mai redus decât cel înregistrat în anul anterior (2,6 puncte procentuale).
