În judeţ să ne măsurăm şi podiumul să-l înşfăcăm!

Vechi tovarăşi de luptă politică, odinioară de aceeaşi parte a baricadelor, uniţi în DA-ul iluzoriu, în prezent adversari, doi lideri politici locali se tachinează reciproc. Liberalul Victor Paul Dobre a ţinut să se amuze de faptul că Toader ar fi obligat de la Centru să intre în competiţia pentru preşedinţia judeţului, iar vechiul său prieten respinge ideea de ordin obligatoriu primit pe linie de partid, nu şi candidatura. Ca replică, îi aruncă mănuşa lui Dobre, chemându-l în competiţie, mai ales că liberalul îşi exprimase regretul că nu îi poate fi oponent, pentru a-i mai reduce „din degetele” acelea cu are indică „votul” parlamentarilor portocalii din Camera Deputaţilor. Dobre susţine că şi-ar fi împărtăşit aceste opinii, înainte de a le oferi presei, chiar vechiului său prieten: „I-am şi transmis că îmi pare foarte rău că nu sunt eu contracandidatul”. Toader a explicat: „Este o opţiune pe care nu am finalizat-o. Dacă există un coleg care este mai bine plasat decât mine, îmi rezerv dreptul de a candida în colegiul pe care îl am şi astăzi. Nu există nici o prevedere statutară prin care să fiu obligat. Opţiunea de a candida îmi revine. Cel care va decide va fi Biroul Permanent Judeţean”. Concomitent, Toader i-a aruncat liberalului mănuşa confruntării, chemându-l în ring: „Foarte bine! Să candideze domnul Dobre! Să îl dea afară pe domnul Bacalbaşa şi, poate, vom fi contracandidaţi”.

Locul pentru preşedinţia judeţului în USL-ul de la Galaţi a revenit PSD, iar eventuala modificare pregătită să fie aruncată în ultimul moment are două variabile: Gheorghe Saghian ori Gelu Stan. Până atunci, Bacalbaşa are rolul de a rămâne în vitrina candidaţilor.

Oricum, purtătorul de cuvânt PSD, Claudiu Brînzan, preciza la ultima sa întâlnire cu presa că lista comună finală a candidaţilor USL, atât cea pentru judeţ, cât şi cea pentru municipiul reşedinţă de judeţ, va fi cea din ultima clipă. Dobre, în schimb, a dat finele acestei luni drept termen limită pentru anunţarea candidaţilor comuni ai USL, dorind să contrazică discuţiile legate de promovarea aceloraşi dinozauri care au aruncat în subdezvoltare mai ales municipiul reşedinţă de jnudeţ. Liberalul pozează în vizionar reformator şi susţine că USL va aduce oameni noi şi schimbarea. Probabil schimbarea cu contracandidaţii, căci în genere oferta USL înseamnă aceleaşi concepte de până acum, conform cărora investiţiile au fost în genere alungate din oraşul de la malul Dunării. Cele mai multe modificări, inclusiv de persoane, au fost aduse mai ales din zona democrată, de unde, de cele mai multe ori, configuraţiile iniţiale privind consilierii au fost modificate chiar şi după alegeri. Nucleul vechilor democraţi a fost puternic modificat, prin altoiuri diversificate, unele contestate puternic. Iar cei mai conservatori, asemenea unui „club” destul de închis, s-au dovedit a fi de-a lungul anilor liberalii, porţile cel mai larg deschise aflându-se, ironic, taman la Partidul Conservator. PSD a pierdut de mult timp eticheta de partid majoritar, de-a lungul ultimelor mandate căzând într-o apatie organizatorică evidentă. În ultimul an, PDL îşi anunţase candidatul pentru preşedinţia judeţului în persoana consilierului judeţean Iulian Aramă. În târg se discutase o perioadă destul de bună de timp despre aşteptarea taberei portocalii pentru recolta candidaţilor excluşi de USL. Însă, momentan, Ciumacenco, Chebac şi Durbacă nu şi-au mutat armele şi bagajele în tabăra oranj. Mai mult, USL jubilează la varianta candidaturii lui Toader privind judeţul, fiindcă acesta, deşi va pierde cursa, se va bate cu îndârjire, rupând din alte voturi, iar USL consideră că nu vor fi afectate voturile proprii, ci ale oponenţilor.

Dobre preferă în ultimul timp conversaţiile cu deputatul PC Bogdan Ciucă, şi anunţă că ar fi renunţat la cele cu Durbacă, fiindcă acesta „discută la Bucureşti”. Însă îl avertizează că va trebui să se hotărască la un moment dat.

Tot la nivel de zvonuri se creionează şi eventuala candidatură a lui Doru Resmeriţă, inspectorul general şcolar. Însă acesta nu e decis pentru ce va candida. Alegerile parlamentare anterioare le-a pierdut în faţa lui Florin Pâslaru (PSD), cu care avusese confruntări duse până la nivelul încăierărilor echipelor de campanie, finalizate adesea cu vizite pe la circa de poliţie. Resmeriţă a avut la un moment dat chiar o tentativă de reluare a confruntărilor cu Pâslaru, după ce instanţele au confirmat legăturile cu securitatea în  perioada comunistă ale actualului deputat PSD. Însă ulterior Resmeriţă a abandonat meciul. Indecizia specifică profesorului Resmeriţă este o caracteristică destul de importantă, ce adaugă ingredientul imprevizibilităţii pe care o poate aduce în ecuaţia candidaţilor gălăţeni democrat-liberalul. Deocamdată Dobre, care îşi declară public simpatia pentru Resmeriţă, are grijă să arunce şi asupra acestuia umbre îndoielnice. Liberalul consideră „complet inacceptabil” faptul că prin liceele gălăţene circulă sondaje prin care se verifică şansele electorale ale lui Resmeriţă, la actualii elevi, pentru că „în rândul celor ce au terminat şcoala are şanse mai puţine” conform lui Dobre.

Doru Resmeriţă a infirmat zvonurile privind sondajele care ar circula prin licee.

Tot Dobre a fost cel care a anunţat refrenul perioadei următoare: „Toţi cei care sunt pe locul doi şi trei vor avea pretenţia că sunt, de fapt, pe primul loc”, practică utilizată de mulţi ani de Constantin Telegan, care se pretinde preferatul gălăţenilor pentru fotoliul de primar, chiar dacă majoritatea concitadinilor habar n-au cine-i insul cu pricina. Telegan ştie, însă, ce vrea şi se pare că are şi o echipă care se zbate pentru el, pentru că, dacă veţi vedea sondajul de pe site-ul nostru, veţi observa că această echipă are grijă ca acest candidat să aibă voturi cu duiumul. S-a mai practicat acest lucru şi în 2008. Fără folos, după cum s-a văzut, pentru că votul la urnă contează şi nu manipularea pe net practicată de unii candidaţi şi echipa lor.