Prevalenţa diabetului zaharat la populaţia adultă este de 11,6%, dar pericolul mare îl reprezintă prediabetul care are o prevalenţă de peste 16%, a declarat dr. Maria Moţa, membru în Consiliul director al Asociaţiei Europene de Diabet (EASD).
"În România, din fericire, avem rezultatele studiului Predatorr încheiat în 2013 care ne arată că la populaţia adultă există o prevalenţă de 11,6% pacienţi cu diabet zaharat, dar pericolul mai mare este dat de prediabet, fiind o prevalenţă de peste 16%. Dacă nu vom lua măsuri de prevenţie, atunci cel puţin jumătate dintre aceşti pacienţi vor avea în următorii zece ani diabet zaharat şi la ei se vor adăuga şi alte cazuri noi", a spus dr. Maria Moţa, la dezbaterea "Problematica diabetului în sistemul medical românesc: Importanţa prevenţiei şi educaţiei în sănătate".
Potrivit specialistului, complicaţiile diabetului zaharat sunt extrem de severe. "Complicaţiile cronice sunt teribile. Prima cauză de orbire a populaţiei adulte, care poate lucra, este diabetul zaharat. Peste 40% dintre pacienţii cu boli cronice de rinichi care intră în terapii de substituţie cronică a funcţiei renale au diabet zaharat. Amputaţiile non-traumatice sunt de zeci de ori mai frecvente la pacienţii cu diabet zaharat şi o serie de alte complicaţii, precum mortalitatea cardiovasculară, complicaţii care necesită îngrijirea în echipă a pacientului cu diabet", a punctat medicul.
Ea a susţinut că diabetul ar putea fi prevenit în jumătate din cazuri dacă populaţia ar fi instruită.
"Nu ne putem lupta nici cu industria alimentară, nici cu marile firme care produc ţigări şi care au tot felul de reclame. Trebuie să acţionăm la nivelul populaţiei. (...) Cred că am putea reduce creşterea diabetului masiv, cu peste 50%, intervenind pe programe de alimentaţie sănătoasă, facilitând diverse modalităţi de a efectua exerciţiu fizic în funcţie de preferinţele fiecărei persoane, educaţia de a renunţa la fumat, la consumul excesiv de alcool, iar în ultima vreme este tot mai evident că somnul insuficient nici sub şase ore, nici peste şapte ore nu este bun, dar e necesar", a explicat Maria Moţa.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (FRDNBM), conf. dr. Ioan Andrei Vereşiu, a subliniat că, potrivit statisticilor OMS, în România mortalitatea prin diabet este înregistrată la 1%.
El a prezentat evoluţia numărului de pacienţi cu diabet zaharat în ultimii cinci ani. "Sunt aproape 710.000 de pacienţi cu diabet zaharat, într-o creştere de 16% în cinci ani, trataţi gratuit şi care sunt în evidenţa CNAS", a precizat Vereşiu.
"Dacă socotim aceşti 710.000 de pacienţi la cei 440 de diabetologi activi din România (...) ar însemna că fiecare diabetolog are cam 1.600 de pacienţi cu diabet în cabinetului lui, ceea ce înseamnă că în mare ar putea să acorde fiecăruia patru consultaţii de 15 minute pe an", a menţionat medicul.
Media costurilor directe în 2014, care înseamnă medicaţia strictă adresată hiperglicemiei, a fost de 1.022 de lei, a explicat Vereşiu.
El a mai susţinut că doi din trei pacienţi cu diabet din România au neuropatie diabetică. "Suntem printre puţinele ţări din Europa care ne-am numărat pacienţii cu diabet zaharat pe o perioadă de cinci ani, aşa că în cinci ani am asistat la o creştere cu aproape 40% a numărului de amputaţii efectuate la pacienţi cu diabet zaharat. Avem o medie de 62 de amputaţii pe zi", a punctat Vereşiu.
În context, Oana Costan, director în CNAS, a precizat că în anul 2015 cheltuielile privind diabetul au fost de 867.529.087 de lei, iar pentru anul 2016 bugetul aprobat este de 927.801.000 de lei.
