De multe ori auzim sau citim despre persoane care au depăşit vârsta de 100 de ani, ne minunăm şi ne gândim cum au reuşit acei oameni să ajungă la această vârstă.
În afară de componenta genetică, un rol foarte important îl are stilul de viaţă pentru a putea menţine organismul într-o bună stare de funcţionare şi când spunem stil de viaţă, ne gândim evident şi la ceea ce mâncăm, şi la câtă mişcare facem, şi la câte ore de somn pe noapte avem, şi la felul în care ştim să abordăm stresul, la cât de pozitiv privim lucrurile etc., susţin nutriţioniştii.
"Din punctul de vedere alimentar, există câteva ingrediente care nu trebuie să lipsească din dieta unei persoane care doreşte să-şi păstreze cât mai mult sănătatea. În această perioadă pieţele abundă de zarzavaturi şi toate au reale puteri terapeutice asupra organismului privat de câteva luni de soare şi hrana vie. Acum este momentul când ştevia, spanacul, loboda sau salata inundă pământul şi-şi pun la dispoziţie proprietăţile lor extraordinare. Prin conţinutul lor bogat în aminoacizi esenţiali, vitamine B (acid folic), C, A, E şi K, calciu, fier şi magneziu şi în special clorofilă, verdeţurile de primăvară pot fi considerate atât alimente, cât şi plante medicinale", a explicat pentru AGERPRES nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Ea a subliniat că fibrele alimentare sunt esenţiale pentru sănătatea colonului şi în acelaşi timp ajută la scăderea nivelului colesterolului şi stabilizează valoarea glicemiei. Fibrele se găsesc în fructele proaspete, în tărâţe şi în legumele cu frunze verzi iar un aport zilnic de 30-40 gr ar fi suficient.
"Evitarea zahărului rafinat şi a produselor zaharoase — prăjituri, bomboane, pâine albă — marea problemă a consumului crescut de zahăr este că acestea înlocuiesc alimentele încărcate cu nutrienţi, adică este aleasă o bomboană, care nu conţine nici minerale, nici vitamine, nici fibre, în loc să fie ales un măr. Toate produsele zaharoase, delicioase de altfel şi mai ales aspectuoase, sunt un amestec nefericit de grăsimi, zahăr şi aditivi alimentari şi de aceea trebuie evitate cât de mult posibil. Este bine ştiut faptul că un consum excesiv al acestor zaharuri conduce mai întâi la hipoglicemie, apoi la diabet şi la complicaţiile asociate, boli cardiovasculare, colesterol crescut, hiperactivitate, depresie, obezitate", a spus nutriţionistul.
Potrivit acesteia, ceaiul verde este o băutură delicioasă şi la îndemâna oricui, plin de antioxidanţi naturali şi pe care asiaticii îl consumă din abundenţă pentru scăderea colesterolului şi reducerea incidenţei infarctului cardiac.
Spre deosebire de ceaiul negru, care în procesul de fabricaţie mai întâi este fermentat, ceaiul verde este doar înăbuşit în vapori de apă, ceea ce ajută la păstrarea antioxidanţilor în compoziţia sa.
Lygia Alexandrescu susţine că antioxidanţii naturali nu trebuie să lipsească din alimentaţie, pentru că ei sunt cei care se luptă cu radicalii liberi, cauza principală a îmbătrânirii şi apariţiei îmbolnăvirii, sursele de antioxidanţi fiind numeroase şi aproape de noi: fructele proaspete, legumele proaspete de culoare cât mai închisă, ceaiul verde, seminţele de susan etc.
În ceea ce priveşte broccoli şi varza, Lygya Alexandrescu a explicat că isotiocianaţii din aceste legume crucifere stimulează funcţiile ficatului şi-l ajută să descompună pesticidele şi alte substanţe carcinogene. Aceşti fitonutrienţi reduc riscul în cazul persoanelor susceptibile de cancer de colon.
Alte legume foarte importante sunt morcovii şi dovleacul. "Alfa şi beta carotenii conţinuţi de aceste legume şi fructe portocalii joacă un rol foarte important în prevenirea cancerului, mai ales al celui de plămân, esofag şi stomac", a spus Alexandrescu.
Totodată, citricele, merele, roşiile sunt şi ele importante. "Diverşii compuşi flavonoizi, alături de vitamina C, care se găsesc în aceste fructe şi legume joacă de asemenea un rol important de antioxidanţi şi luptători eficienţi împotriva cancerului. Grapefruit roz, ardei roşii şi vinete — substanţa fitochimică numită licopen este de fapt prezentă în cantităţi mai mari în aceste alimente chiar şi după gătit, ceea ce face ca pasta de tomate sau sucul de roşii să fie cele mai bune surse de licopen (licopenul poate avea efecte pozitive în profilaxia şi tratamentul cancerului pulmonar şi de prostată)", a mai afirmat nutriţionistul.
Potrivit Lygiei Alexandrescu, antocianinele din pigmentul natural din strugurii roşii, căpşuni şi afine dau culoarea acestor fructe şi pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare, prin stoparea formării trombilor vasculari. De asemenea, antocianinele par să ajute şi la oprirea dezvoltării formaţiunilor maligne.
"Uleiul de măsline şi usturoiul sunt două ingrediente care fac mâncarea mai delicioasă şi mai sănătoasă. Uleiul de măsline are în compoziţia lui grăsimi mononesaturate care ajută la scăderea incidenţei bolii cardiace, în special folosit crud în salate şi adăugat în mâncare după ce aceasta a fost preparată. Usturoiul este bogat în alilsulfide, conţine peste 100 de compuşi chimici cu proprietăţi terapeutice, fiind un ingredient gustos, dar şi un aliment-medicament folosit de secole. Astfel, el ajută la scăderea colesterolului, normalizarea presiunii arteriale şi din cele mai vechi timpuri a fost considerat un antibiotic natural", a arătat Alexandrescu.
Ea mai a subliniat că apa este componenta primordială a organismului uman şi de aceea nu trebuie uitată, hidratarea zilnică trebuie să fie completă şi acest lucru se poate asigura consumând 40 ml/kg corp/zi.
"Iată deci că aceste ingredientele minunate care pun umărul la menţinerea sănătăţii noastre şi implicit la creşterea longevităţii sunt aproape de noi în marea ofertă alimentară care ne bombardează zilnic şi aşteaptă să fie alese", a conchis nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
