Oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Ştiinţe Medicale Kashan şi de la Universitatea Azad din Teheran, Iran, au demonstrat că priobioticele - bacteriile vii benefice şi drojdiile din suplimentele nutritive - pot îmbunătăţi funcţiile cognitive în cazul oamenilor, informează Science Daily.
În cadrul unui studiu clinic, cercetătorii au demonstrat că o doză zilnică din probioticele Lactobacillus şi Bifidobacterium, administrată timp de doar 12 săptămâni, este suficientă pentru a produce o îmbunătăţire semnificativă la scorul obţinut de pacienţii în vârstă, diagnosticaţi cu Alzheimer, la testele Mini Mental State Examination (MMSE), ce măsoară gradul de deteriorare cognitivă şi sunt folosite în evaluarea demenţei.
Despre probiotice se cunoştea că au efecte benefice şi oferă o protecţie parţială împotriva diareei infecţioase, a sindromului de colon iritabil, a eczemelor, alergiilor, răcelilor, cariilor şi bolilor parodontale. În plus, oamenii de ştiinţă au emis anterior acestui studiu unele ipoteze potrivit cărora probioticele ar putea îmbunătăţi funcţiile cognitive datorită comunicării cu două sensuri dintre microflora intestinală, tractul digestiv şi creier, prin sistemul nervos (numită axa "microbiota-instestine-creier"). De asemenea, în cadrul testelor pe şoareci, s-a observat că probioticele îmbunătăţesc procesul de învăţare şi memoria şi reduc anxietatea şi depresia. Însă, până acum, dovezile cu privire la efectele pozitive ale probioticelor asupra funcţiilor cognitive umane erau foarte limitate.
Cercetarea a cuprins două grupuri de 52 de femei şi bărbaţi cu Alzheimer, cu vârste între 60 şi 95 de ani. Jumătate dintre aceştia au primit zilnic 200 ml de lapte îmbogăţit cu patru bacterii probiotice — Lactobacillus acidophilus, L. casei, L. fermentum şi Bifidobacterium bifidum (circa 400 miliarde de bacterii pe specie) — în timp ce a doua jumătate a primit lapte simplu.
La începutul şi la finalul celor 12 săptămâni, cercetătorii au realizat analize de sânge şi au testat funcţiile cognitive ale subiecţilor.
Primul grup a înregistrat o creştere semnificativă a scorului mediu obţinut la chestionarul MMSE, de la 8,7 la 10,6 (din maximum 30). Rezultatul în cadrul celui de-al doilea grup, care nu a primit suplimente cu probiotice, a fost de 8,5 la început şi de 8,0 la final.
Deşi creşterea este moderată, iar funcţiile cognitive ale pacienţilor au rămas în continuare deteriorate, rezultatele sunt importante deoarece sunt primele ce demonstrează că probioticele pot îmbunătăţi funcţiile cognitive în cazul oamenilor.
Cercetări ulterioare, efectuate pe un număr mai mare de pacienţi şi pe o perioadă mai lungă de timp, pot demonstra dacă efectele probioticelor devin mai puternice în timp.
De asemenea, tratamentul cu probiotice produs o scădere a nivelelor trigliceridelor, a lipoproteinelor, a proteinei c-reactivă şi o reducere a doi indici — HOMA-IR şi HOMA-B — ale căror valori sunt indici importanţi în cazul rezistenţei la insulină.
