Primăria Galaţi răspunde criticilor privind modernizarea Falezei. Ce au explicat proiectanţii despre arbori, lilieci şi pistele de biciclete

Primăria municipiului Galaţi a organizat miercuri o conferinţă de presă la care au participat primarul Ionuţ Pucheanu, echipa de proiectare şi experţii de mediu implicaţi în elaborarea documentaţiei modernizării Falezei pentru a răspunde controverselor din spaţiul public. Timp de peste două ore, aceştia au răspuns întrebărilor legate de lucrări şi au prezentat o serie de clarificări privind arborii, biodiversitatea şi soluţiile tehnice prevăzute în proiect.

Numărul arborilor eliminaţi nu este unul definitiv

Una dintre cele mai aşteptate explicaţii a vizat numărul de aproximativ 900 de arbori care ar putea fi tăiaţi, număr menţionat în acordul de mediu.

Potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, această cifră reprezintă scenariul maxim luat în calcul în documentaţie şi nu numărul final al arborilor care vor fi eliminaţi. Administraţia susţine că, pe măsură ce lucrările vor avansa şi fiecare arbore va fi analizat individual, proiectul va putea fi adaptat acolo unde acest lucru este posibil, astfel încât să fie salvaţi cât mai mulţi copaci.

Aproape jumătate dintre arborii incluşi în estimare sunt bolnavi sau specii invazive

Reprezentanţii Primăriei au prezentat şi structura arborilor care figurează în inventarul celor posibil afectaţi de lucrări. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 200 de arbori sunt uscaţi sau bolnavi, 120 sunt oţetari – specie invazivă pentru care există obligaţia de eradicare –, 70 sunt corcoduşi, 43 sunt duzi, iar aproximativ 50 sunt plopi.

În cazul plopilor de pe malul Dunării, administraţia locală susţine că rădăcinile acestora contribuie la degradarea apărării de mal şi pot reprezenta un risc pentru stabilitatea taluzului.

Arborii marcaţi cu „X” nu sunt condamnaţi la tăiere

O altă clarificare a vizat arborii marcaţi în ultimele zile cu vopsea roşie, imagine care a stârnit numeroase reacţii în spaţiul public. Arhitecţii au explicat că marcajele indică doar exemplarele aflate în zonele unde sunt prevăzute viitoarele amenajări şi nu înseamnă că aceşti arbori vor fi eliminaţi automat.

Pentru fiecare arbore vor fi analizate starea de sănătate, dimensiunile şi posibilitatea de transplantare. În unele situaţii, proiectanţii spun că traseele aleilor ar putea fi uşor modificate sau vor fi amenajate alveole pentru păstrarea arborilor valoroşi. Potrivit specialiştilor, aproximativ 130-150 de arbori din speciile considerate valoroase, precum teii, arţarii şi paltinii, ar putea fi afectaţi de proiect, însă intenţia este ca o parte dintre aceştia să fie salvaţi.

Protejarea liliecilor influenţează desfăşurarea lucrărilor

Un subiect mai puţin cunoscut, dar asupra căruia experţii de mediu au insistat, este existenţa coloniilor de lilieci în arborii maturi de pe Faleză. Toate speciile de lilieci identificate sunt protejate prin legislaţia naţională şi europeană, iar înaintea oricărei intervenţii trebuie aplicate măsuri de protecţie şi relocare a coloniilor acolo unde este necesar. Experţii au explicat că tocmai această etapă va influenţa şi deciziile privind arborii în care au fost identificate adăposturi pentru lilieci.

De ce nu au fost proiectate piste care să ocolească arborii

Una dintre întrebările adresate proiectanţilor a fost de ce pistele pentru biciclete şi alergare nu au fost proiectate astfel încât să ocolească fiecare arbore. Arhitecţii au explicat că un traseu sinuos ar fi ocupat o suprafaţă şi mai mare din spaţiul verde decât soluţia aleasă. În configuraţia actuală, pista pentru biciclete şi cea pentru alergare vor fi amplasate la baza taluzului, iar pista pentru role va avea un traseu diferit, intersectând în anumite puncte zona pietonală.

Peste 3.000 de arbori vor fi plantaţi

Proiectanţii au anunţat că, după finalizarea lucrărilor, pe Faleza Dunării vor fi plantaţi 3.020 de arbori. Puieţii vor avea aproximativ 1,5 metri înălţime, dimensiune considerată optimă pentru o rată cât mai mare de prindere. Potrivit echipei de proiect, investiţia este gândită pentru următorii 50-80 de ani, atât din punctul de vedere al infrastructurii, cât şi al vegetaţiei, urmând ca arborii existenţi care pot fi salvaţi să fie integraţi în noua amenajare ori transplantaţi acolo unde soluţiile tehnice permit.

La finalul conferinţei, administraţia locală a anunţat că va informa periodic opinia publică cu privire la evoluţia lucrărilor şi la intervenţiile asupra arborilor, în contextul interesului ridicat pe care proiectul îl generează în rândul gălăţenilor.