PSD propune comasarea comunelor cu mai puţin de 3.000 de locuitori. La Galaţi, peste 20 de comune ar putea fi afectate

PSD pregăteşte o reformă administrativ-teritorială care ar putea schimba organizarea localităţilor din România. Social-democraţii propun comasarea comunelor cu mai puţin de 3.000 de locuitori şi reorganizarea oraşelor care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Potrivit estimărilor prezentate de europarlamentarul PSD Dragoş Benea, măsura ar putea duce la dispariţia a până la 18.000 de funcţii de aleşi locali.

Propunerile au fost prezentate pe 9 noiembrie de Dragoş Benea, vicepreşedinte PSD şi coordonator al grupului de lucru al partidului pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a explicat că reorganizarea va depăşi varianta comasării voluntare a comunelor cu mai puţin de 1.500 de locuitori, prevăzută deja în programul de guvernare. Potrivit datelor prezentate, peste 450 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) au mai puţin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au între 1.500 şi 3.000 de locuitori. În total, aproape 1.700 de comune ar putea intra în procesul de reorganizare.

„Aproape 1.700 de comune sunt cu populaţie până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a declarat Dragoş Benea.

Analiza ar urma să folosească datele privind populaţia rezidentă furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2025.

Ce se întâmplă cu oraşele care au sub 10.000 de locuitori

PSD vrea să analizeze şi situaţia oraşelor care au coborât sub pragul legal de 10.000 de locuitori. Dragoş Benea a afirmat că peste 55% dintre oraşele României nu mai îndeplinesc acest criteriu, dar păstrează structuri administrative specifice mediului urban. Pentru acestea sunt luate în calcul fie comasarea cu alte localităţi, fie reclasificarea în categoria comunelor. Ca exemplu, europarlamentarul a menţionat oraşul Slănic Moldova din judeţul Bacău, care ar putea fi reorganizat împreună cu oraşul Târgu Ocna.

Şase criterii pentru stabilirea localităţilor care vor fi comasate

PSD propune evaluarea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pe baza a şase criterii, reunite într-o „matrice a sustenabilităţii” administrative:

Populaţia şi demografia – numărul locuitorilor şi evoluţia demografică;

Sustenabilitatea economică – raportul dintre veniturile şi cheltuielile proprii ale primăriilor, precum şi gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale;

Capacitatea administrativă – personalul, competenţele administraţiei, investiţiile realizate şi fondurile europene sau naţionale atrase;

Conectivitatea – distanţa faţă de infrastructura de transport, unităţile sanitare şi serviciile de pompieri;

Accesibilitatea – accesul populaţiei la şcoli, grădiniţe, creşe, dispensare şi servicii medicale;

Serviciile publice locale – existenţa reţelelor de apă, canalizare şi gaze, iluminatul public şi transportul în comun.

Pe baza acestor criterii ar urma să fie elaborat un algoritm de punctare, care să indice unde administraţia locală este sustenabilă şi unde ar fi necesară reorganizarea.

Cum ar urma să fie pregătită reforma

Social-democraţii propun înfiinţarea unor comitete judeţene de reorganizare, coordonate în jurul instituţiilor prefectului. Din acestea ar urma să facă parte reprezentanţi ai consiliilor judeţene, oficiilor de cadastru, direcţiilor de statistică, inspectoratelor şcolare, Poliţiei şi direcţiilor agricole. Aceste structuri ar consulta autorităţile locale şi ar transmite propunerile pentru fiecare judeţ către Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvoltării.

Documentul privind reorganizarea urmează să fie finalizat până în martie 2027, după care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei. Calendarul este legat de alegerile locale din 2028 şi de pregătirea administraţiilor pentru următorul cadru financiar european, aferent perioadei 2028-2034.

Potrivit estimărilor lui Dragoş Benea, între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali – primari, viceprimari şi consilieri locali – ar putea să nu se mai regăsească în viitoarea structură administrativă.

Satele nu vor dispărea

Reprezentantul PSD a precizat că reforma nu presupune dispariţia satelor sau schimbarea denumirilor acestora. Localităţile ar urma să îşi păstreze identitatea, chiar dacă primăriile lor ar fi integrate într-o administraţie comună. În cazul schimbării denumirii comunelor, PSD ia în calcul şi o perioadă de tranziţie în care cetăţenii să îşi poată schimba gratuit actele de identitate, cheltuielile urmând să fie suportate de stat. Astfel, reorganizarea ar reduce cheltuielile administrative şi ar permite concentrarea resurselor în administraţii cu o capacitate mai mare de a atrage fonduri şi de a realiza investiţii.

Propunerea este contestată de AUR, care a anunţat că se opune adoptării reformei prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament. Liderul senatorilor partidului, Petrişor Peiu, a susţinut necesitatea unei dezbateri parlamentare transparente.

Care sunt localităţile din judeţul Galaţi care ar putea fi comasate

Potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021), populaţia judeţului Galaţi, ca urmare a numărătorii de la ultimul recensământ, au mai rămas doar 496.892 persoane.

Câţi locuitori mai are fiecare localitate din judeţul Galaţi:
Municipiul Galaţi – 217.851
Municipiul Tecuci – 32.801
Oraş Bereşti – 2473
Oraş Târgu Bujor – 5946
Bălăbăneşti – 1863
Bălăşeşti – 1891
Băleni – 1882
Băneasa – 1992
Barcea – 5074
Bereşti-Meria    3023
Brăhăşeşti – 9091
Braniştea – 3956
Buciumeni – 2156
Cavadineşti – 2445
Cerţeşti – 1942
Corni – 1814
Corod – 7030
Cosmeşti – 5662
Costache Negri – 2078
Cuca – 1848
Cudalbi – 6614
Cuza Vodă – 2281
Drăgăneşti – 4802
Drăguşeni – 4456
Fârţăneşti – 4911
Folteşti – 3262
Frumuşiţa – 5067
Fundeni – 3020
Ghidigeni – 6212
Gohor – 3154
Griviţa – 3293
Independenţa    – 4371
Iveşti – 9584
Jorăşti – 1616
Lieşti – 8505
Măstăcani – 3783
Matca – 11535
Movileni – 3090
Munteni – 7067
Nămoloasa – 1773
Negrileşti – 2400
Nicoreşti – 4037
Oancea – 1183
Pechea – 10197
Piscu – 4127
Poiana – 1592
Priponeşti – 1786
Rădeşti – 1400
Rediu – 1610
Scânteieşti – 2283
Schela – 3509
Şendreni – 5065
Slobozia Conachi – 3696
Smârdan – 5342
Smulţi – 1296
Suceveni – 1491
Suhurlui – 1131
Ţepu – 2189
Tudor Vladimirescu – 5032
Tuluceşti – 6407
Umbrăreşti – 5932
Valea Mărului – 3572
Vânători – 6926
Vârlezi – 1646
Vlădeşti – 1829.

FOTO: Agerpres

Articole similare: Reforma administrativă în judeţul Galaţi. Cine va decide asocierea sau comasarea primăriilor