Dan Nica, naşul de cununie al portocaliului-verzui Marius Necula, văzut intrând la sediul PSD în perioada premergătoare alegerilor însoţit de consoartă, reiterează refuzul de a-şi ierta finul rătăcitor.
Degeaba a zis sus şi tare autointitulatul „om bun”, mai celebru pentru apelativul devenit naţional „mama sălilor de sport”, că el nu are de purtat vreun război cu PSD-iştii, căci numai bunicul nimănui, fostul edil Nicolae l-a făcut să afurisească roşul şi să de-a cu praf de uşchială în urma sa, cu anii... Nica se arată în văzul lumii cătrănit încă pe fin. Ba mai mult, îi atenţionează pe ăi de îi tot trimit mesaje limpezi prin diferite mijloace: „întoarceţi dosul că-s gata să vi-l... pup!”. E felu de-a zice al lui Nica „marş” tuturor acestora care acuma-ncearcă să se gudure pe lângă el.
Şi tot Nica tună că Necula nu v-a primi „nica” drept premiu pentru că se bătu precum făt-frumos cu zmeul prin campanie pentru USL, atacând doar candidatul Ciumacenco, dând cu fumigene false despre corupţie la vot, doar pentru a crea diversiune şi pentru a bulibăşi voturile existente... şi alte mici ingrediente de-astea, legate de o campanie de succes. Nţţ! Pare că toate tumbele bietului fin au reuşit doar să stârnească mânia naşului. Ba mai mult, îl trimite să ceară de pe la poarta cea galbenă. Iar liderul galbenilor, Dobre, îl trimite îndărăt la cel roşu pentru premiu.
Numai Dobre estimează, cu mâna pe inimă, că finul naşului roşu mai are de dat o bătălie în flancul portocalio-verzui, unde trebuie musai să îl bată pe Toader. Abia după această viitoare confruntare ce se anunţă extrem de interesantă, se va mai putea cumva repune pe tapet problema finului...
